MAI MARE DERANJUL... Papa Francisc nu va fi deloc încântat să afle că Arhidioceza Romano-Catolică din Sydney controlează fonduri de peste 1,24 miliarde de dolari australieni, circa opt miliarde de euro. Totodată, Arhidioceza profită din plin de legislaţia care o exceptează de la plata anumitor taxe şi impozite. Veniturile instituţiei au fost luate în vizor de executorii australieni, în urma unui caz de abuz sexual. Victima, devenită între timp adult, a solicitat plata de daune pentru că trauma suferită în copilărie o împiedică şi în prezent să ducă o viaţă normală, fiind nevoită să urmeze terapie psihică. Arhidioceza din Sydney a refuzat însă să plătească, afirmând că nu dispune de fonduri, dar, culmea, la un audit serios s-a găsit bănet... gârlă!

Comisia împotriva abuzurilor sexuale, înfiinţată în Australia după ce s-au depus multiple plângeri împotriva abuzurilor comise de prelaţi, a descoperit depozite bancare cu valori cuprinse între 7,7 şi 44 milioane de dolari australieni, deschise în perioada 2004 - 2007, exact când reprezentanţii Arhidiocezei Romano-Catolice din Sydney se luptau cu înverşunare prin tribunale ca să oprească plata sumei de... 100.000 de dolari australieni către John Ellis. Fost băiat de altar, acesta a fost abuzat sexual de la 13 la 17 ani, de către un preot dovedit ulterior pedofil. Reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice au achitat 1,5 milioane de dolari australieni drept cheltuieli de judecată şi, în cele din urmă, i-au plătit lui John Ellis 570.000 de dolari, cu mult peste ce solicitase acesta.

FOND PENTRU VICTIME Atitudinea Arhidiocezei Romano-Catolice din Sydney a generat multă nemulţumire în rândul opiniei publice şi declanşarea unui control de audit oficial din partea autorităţilor. Aşa s-a aflat valoarea totală a bunurilor şi proprietăţilor deţinute de Biserica Romano-Catolică din Australia, care sunt toate controlate de prelatul numit în funcţia de arhiepiscop de Sydney. Auditul a mai scos la iveală faptul că, în ultimii ani, cheltuielile de judecată ale Bisericii au crescut simţitor şi că a fost înfiinţat un fond special pentru plata daunelor, care ajung la 426 milioane de dolari australieni, circa 288 de milioane de euro.

EXEMPLU NEGATIV Bogăţia nu mai este la modă la Vatican de când a fost ales Papă cardinalul Bergoglio. Arhiepiscopul de Atlanta, SUA, a decis să scoată la vânzare reşedinţa sa oficială, estimată la 2,2 milioane de dolari, în urma unui val de critici din partea enoriaşilor, care s-au arătat nemulţumiţi de costurile mari legate de întreţinerea clădirii, dar şi de conduita arhiepiscopului. Aşa că Wilton Gregory a părăsit reşedinţa în stil Tudor, situată într-un cartier exclusivist al Atlantei, nu înainte de a-şi cere scuze pentru că a decis construirea unei clădiri atât de costisitoare. Enoriaşii catolici i-au reproşat arhiepiscopului stilul de viaţă opulent, contrar celor predicate de Papa Francisc. Acesta se mutase în noua reşedinţă în luna ianuarie, după ce şi-a vândut casa personală Arhidiocezei Romano-Catolice contra sumei de 1,9 milioane de dolari.

Arhiepiscopul de Atlanta trebuie să fi ţinut seama de soarta episcopului de Limburg, poreclit de presă “episcopul bling-bling”, care şi-a pierdut funcţia şi a ajuns la mănăstire. Monseniorul Franz-Peter Tebartz-van Elst s-a remarcat în mod negativ, prin costurile extrem de mari pe care le-au presupus renovarea şi modernizarea reşedinţei episcopale, care au depăşit zece milioane de euro. În ţinutul în care Martin Luther a lansat Reforma care a dus în cele din urmă la sciziunea Bisericii Catolice, ca răspuns la abuzurile şi excesele sale, cheltuielile episcopului de Limburg au atins o coardă sensibilă. Germania este foarte importantă pentru Biserica Romano-Catolică, cu contribuţii de miliarde de euro care provin direct de la enoriaşi, iar când aceştia sunt nemulţumiţi… fondurile scad.