Duminică, la prînz, 33 de oameni au fost ucişi într-un atentat cu maşină capcană, comis în capitala irakiană. Cel puţin 80 de persoane au fost rănite. Bomba a explodat lîngă o piaţă aglomerată dintr-un cartier şiit al Bagdadului. Din cauza numărului mare de victime, trecătorii s-au mobilizat pentru a-i transporta pe răniţi la spital. Surse medicale au anunţat că printre persoanele decedate se află patru femei şi doi copii. Violenţa deflagraţiei a provocat pagube importante magazinelor şi maşinilor aflate în zonă. Cartierul şiit în care a avut loc atentatul este cunoscut pentru violenţele interconfesionale, tot mai frecvente în ultima vreme.

La rîndul lor, militarii americanii au bombardat cîteva case din Bagdad, provocînd rănirea a cel puţin şase civili irakieni. Atacul a avut loc asupra unei zone de case din cartierul şiit Sadr City. Operaţiunea a început ieri în zori, cînd soldaţii irakieni au percheziţionat cîteva case din acest cartier unde se adăpostesc militanţi extremişti. Militarii de la sol au fost sprijiniţi de aviaţia americană, care a lansat mai multe bombe. Patru case au fost distruse, iar două maşini au luat foc. Într-una din case trăiau 14 oameni care spun că nu au făcut nimic ca să merite o astfel de pedeapă. Armata SUA a anunţat că a ucis zece militanţi care aveau legături cu Iranul, a confiscat peste 150 de arme şi a distrus o cameră de tortură în timpul raidului care viza presupuşi membri ai unei celule cunoscute pentru traficul cu bombe sofisticate din Iran. Este al doilea raid american în Sadr City, în căutarea unor persoane acuzate că furnizează arme de tip EFP, care pot străpunge blindajele. Atacurile cu astfel de arme, foarte periculoase, vizînd forţele coaliţiei, s-au înmulţit în ultimele luni, atingînd 65 în aprilie.

Pe de altă parte, numărul doi al reţelei teroriste al-Qaida a apărut într-o înregistrare video, declarînd că vrea cît mai mult sînge american vărsat în Irak, înainte ca SUA să-şi retragă trupele din Orientul Mijlociu şi Afganistan. Ayman al-Zawahiri apare rugîndu-se lui Allah ca americanii să nu plece din Irak înainte de a fi pierdut 200-300.000 de soldaţi. Adjunctul lui Osama bin Laden crede că o lege a retragerii americane ar priva al-Qaida de plăcerea distrugerii forţelor americane, prinse, afirmă el, într-o capcană istorică. El spune că legea Congresului, care condiţiona finanţarea operaţiunilor militare în Irak şi Afghanistan de un calendar precis al retragerii, reflectă frustrarea majoră a Washingtonului în faţa eşecului din Irak.