Potrivit unei clasificări realizate pe site-ul oficial de promovare a României ca destinaţie turistică (www.romaniatravel.com), în judeţul Constanţa se află una dintre cele 13 destinaţii turistice religioase principale din ţară: Complexul monahal rupestru de la Basarabi-Murfatlar. Potrivit istoricilor, între anii 1957 şi 1962, la vest de comuna Basarabi (Murfatlar), în apropierea anticului Tomis, pe versantul nordic al masivului de cretă, s-au descoperit şase bisericuţe. La Basarabi-Murfatlar sînt cele mai vechi lăcaşuri de cult de pe teritoriul ţării noastre, păstrate în întregime, care alcătuiau un complex monahal. Datarea săpării acestor bisericuţe rupestre, care prezintă desene geometrice, zoomorfe, antropomorfe şi schematizări, din care nu lipsesc motivele florale, s-a făcut pe baza indicaţiei dintr-o inscripţie: leat 6500 = anul 992. Monumentul arheologic este considerat a fi de o inestimabilă valoare şi datorită inscripţiilor cu caractere gotice, germanice, greceşti şi slavone din interior. Complexul rupestru de la Basarabi-Murfatlar a devenit un loc de pelerinaj atît pentru importanţa sa în contextul istoriei creştinismului românesc, cît şi pentru posibilitatea observării unei autentice vieţi monahale în Dobrogea de sfîrşit al secolului X. Reamintim că Direcţia de Turism, Comerţ şi Servicii Publice din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) a propus agenţiilor de turism patru trasee care să cuprindă toate atracţiile judeţului, unul dintre acestea vizînd şi Complexul monahal rupestru de la Basarabi-Murfatlar (Basarabi - Adamclisi - Ion Corvin – Oltina). De altfel, CJC depune eforturi susţinute de promovare a destinaţiilor culturale şi religioase ale judeţului Constanţa, cu scopul de a arăta turiştilor că judeţul nostru nu înseamnă numai litoral.

Tot în Dobrogea, de data aceasta în judeţul Tulcea, se află o altă destinaţie turistică religioasă principală: Mănăstirea Cocoş, care este situată la 6 km nord-est de comuna Niculiţel, într-o zonă creştină prin excelenţă. Mănăstirea a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea (1833), sub dealul Cocoşului, de unde vine şi numele aşezămîntului, de către arhimandritul Visarion, care tocmai se întorsese de la Muntele Athos. La doi ani (1973) după descoperirea moaştelor celor patru Sfinţi de la Niculiţel (Zotikos, Attalos, Kamasis şi Filippos), în anul 1971, acestea au fost aşezate într-un baldachin în biserica centrală a Mănăstirii Cocoş. Moaştele Sfinţilor de la Niculiţel sînt cele mai vechi mărturii de acest gen pentru dovedirea existenţei creştinismului în zona actualului teritoriu al României, majoritatea istoricilor concluzionînd că ei ar fi primit moartea martirică în perioada finală a domniei împăratului roman Diocleţian (303-305). Dintre celelalte 11 principale destinaţii turistice religioase din România amintim: Catedrala Mitropolitană Iaşi, Mănăstirea Putna - judeţul Suceava, Mănăstirea Brîncoveanu - judeţul Braşov, Mănăstirea Neamţ şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Principalele destinaţii religioase din România sînt renumite atît pe plan intern, cît şi internaţional.