Adio, lucrări de mântuială! Putem spune acest lucru dacă luăm în considerare faptul că a intrat în vigoare legea ce le impune constructorilor să garanteze lucrările de mare anvergură timp de cel puțin cinci ani. Cel puțin teoretic, asta înseamnă că antreprenorii care obișnuiesc să folosească materiale de proastă calitate și personal slab pregătit la realizarea construcțiilor de amploare vor fi nevoiți să renunțe la nărav, dacă nu vor să cheltuiască din profit pe reparații capitale.

Clădirile publice ridicate după principiul „lasă că merge și așa” au împânzit România în ultimii ani. Nu sunt puține cazurile în care imobile cu o vechime de doar un an au necesitat reparații pentru că, în momentul în care au fost ridicate, s-au folosit materiale proaste și ieftine, iar constructorii au dat rasol, știind că nu vor fi trași la răspundere în cazul în care "ctitoriile" lor se duc de râpă. Asta pentru că, până acum, nu a existat o lege care să îi responsabilizeze pe antreprenorii care se ocupă de lucrările publice. Spunem „până acum” pentru că, începând din 24 august, a intrat în vigoare un act normativ care le impune constructorilor, printre altele, să garanteze minimum cinci ani lucrările de mare anvergură (construcțiile de categorie A și B) pe care le-au efectuat. Asta înseamnă că, în acest timp, antreprenorul trebuie să remedieze orice avarie care survine din cauza lucrărilor de mântuială. Iar în cazul în care crede cineva că firma constructoare poate să tragă de timp oricât de mult sub pretextul reparațiilor, legea spune că perioada reparațiilor se adaugă la garanția propriu-zisă. În categoriile de clădiri pentru care constructorii trebuie să ofere o garanție de minimum 5 ani sunt incluse, practic, toate imobilele ridicate din fonduri publice. Asta îi va descuraja pe abonații la contracte publice, care neglijează flagrant calitatea lucrărilor pe care le realizează. Cel puțin așa consideră deputatul constănțean Florin Gheorghe, unul dintre inițiatorii legii. „Aş vrea să văd câţi dintre constructorii care realizau lucrări de mântuială se mai îmbulzesc la contracte pe bani publici, ştiind că ei vor trebui să garanteze lucrările cel puţin 5 ani, că tot ei trebuie să utilizeze materiale de calitate superioară şi, în plus, să mai remedieze eventualele defecte, nu din buzunarul cetăţenilor, ci din al lor!”, a declarat parlamentarul.

AMENZI MAI MARI O altă prevedere importantă a legii proaspăt intrate în vigoare este că persoanele care se încăpățânează să ridice sau să demoleze construcții fără autorizație vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei. Aplicarea acestei măsuri ar putea stopa elanul celor care nu mai așteaptă să obțină autorizație pentru a construi ceva sau chiar fac demersuri pentru intrarea în legalitate abia după ce finalizează construcțiile. Va avea efect această lege? Numai timpul o va dovedi. De fapt, o mare contribuție o vor avea și instituțiile care au sarcina de a pune în aplicare actul normativ, crede deputatul Florin Gheorghe. „Mi-aş dori ca toate autorităţile publice din România, de la primării de comune şi până la ministere, să sesizeze orice neconcordanţă calitativă între lucrarea plătită şi cea realizată efectiv de constructor. Vreau să cred că nu vom mai vedea asfaltări pe timp de ploaie, tavane care cad în şcoli la doar câteva luni după renovare, săli de operaţii în care plouă, diguri luate de prima ploaie sau reţele publice de utilităţi care cedează la prima utilizare. Dacă toţi spunem că ne dorim o ţară „ca afară”, atunci toţi ar trebui să avem exigenţe „ca afară” pentru orice bănuţ public cheltuit”, a concluzionat deputatul.