Dacă peste Ocean, americanii şi canadienii au obiceiul de a cultiva plante modificate genetic pentru a asigura hrana oamenilor şi a animalelor, europenii sînt mult mai pretenţioşi cînd vine vorba despre siguranţa lor alimentară. Cunoscute sub denumirea de OMG, laptele, carnea, ouăle şi alte produse animaliere sînt etichetate corespunzător atunci cînd animalele de la care provin au fost hrănite cu organisme modificate genetic. Conştientizarea problemelor pe care le pot întîmpina consumatorii a generat dispute aprinse în mai toate ţările din Uniunea Europeană, din acest an, şi România fiind obligată să aplica regulamentul comunitar în domeniul trasabilităţii şi etichetării produselor şi furajelor care conţin OMG. Preocupată de păstrarea încrederii consumatorilor, împiedicarea contaminării cu organismele modificate genetic şi creşterea importurilor, Autoritatea Naţională Sanitar - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a elaborat un proiect legislativ care prevede noi norme de comercializare. Potrivit reglementărilor europene, furnizorii vor transmite clienţilor informaţii privind conţinutul de OMG, ingredientele alimentare şi aditivii furajeri, aceste informaţii trebuind să fie stocate pentru o perioadă de cinci ani de la realizarea fiecărei tranzacţii. Astfel, etichetele produselor preambalate sau care conţin astfel de organisme vor avea înscrisă o menţiune care să indice numele produselor modificate genetic.

De asemenea, pentru produsele care nu sînt preambalate şi sînt destinate consumatorului final, expunerea la vînzare trebuie să fie însoţită de un afiş cu inscripţia menţionată. Totuşi, normele nu se aplică produselor destinate utilizării directe ca alimente, hrană pentru animale sau pentru prelucrare care conţin OMG în proporţie mai mică de 0,9%. Inspectorii ANSVSA pot dispune măsuri complementare amenzilor aplicate celor certaţi cu legea, precum oprirea temporară a comercializării produselor pînă la intrarea în legalitate sau sistarea activităţii. Pentru nerespectarea normelor de stocare a informaţiilor, amenzile vor fi cuprinse între 500 şi 1.000 lei, în vreme ce etichetarea necorespunzătoare a produselor este pedepsită cu contravenţii de la 500 la 2.000 de lei. Amenzi similare vor primi şi cei care nu respectă cerinţele de trasabilitate - între 1.000 şi 2.000 lei, însă cele mai mari contravenţii, între 4.000 şi 6.000 de lei, vor fi aplicate pentru interzicerea accesului inspectorilor în incinta unităţii, refuzul de a furniza materialele şi datele solicitate, precum şi împiedicarea autorităţilor competente de la exercitarea atribuţiilor acestora.