România se află în discuţii de testare cu Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a vedea structura, volumul şi condiţiile impse în cazul unui eventual împrumut, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. \"Suma o s-o stabilim după ce vedem toate condiţiile. Dacă nu ne convin, poate nu-l luăm\", a spus Pogea. Reamintim că o delegaţie română, din care au făcut parte viceguvernatorul BNR Cristian Popa şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, şi-a încheiat, ieri, vizita de trei zile la Washington, care a avut ca scop discuţii de tatonări cu FMI pentru obţinerea unui împrumut extern de la Fond. Cu o săptămînă înaintea deplasării la Washington, Drăgoi şi Popa au fost şi la Bruxelles, pentru prime discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene privind, de asemenea, un ajutor financiar pentru România. Există şi variante care nu exclud renunţarea României la banii FMI, mai ales dacă acordul cu Fondul presupune majorarea TVA sau a cotei unice de impzitare, au declarat surse guvernamentale. Cota unică de 16%, aplicată la impozitul pe venit şi la cel pe profit, a fost introdusă la începutul lui 2005, iar nivelul TVA este în prezent de 19%. \"Dacă ni se va cere, în schimbul încheierii unui acord cu Fondul, să majorăm taxele în acest an, s-ar putea să nu-l mai facem deloc. Nu dorim să ajungem în situaţia Ungariei, care a fost nevoită să crească TVA de la 20%, la 23%, pentru a-şi majora încasările la buget, în urma acordului de împrumut cu Fondul. Experţii FMI s-au referit la o serie de condiţii pentru România, printre care şi promovarea unei politici fiscale şi bugetare prudente. Dacă se va decide începerea negocierilor concrete, acestea se vor derula la Bucureşti\", au precizat reprezentanţii Guvernului. Unii analişti au avertizat că majorarea taxelor în acest an dificil pentru economia românească ar putea avea ca efect adîncirea crizei economice, în condiţiile în care companiile se confruntă cu mari greutăţi, pe fondul restrîngerii cererii de consum şi a scăderii livrărilor pe pieţele externe. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, la sfîrşitul săptămînii trecute, că România ar putea contracta împrumuturi şi de la alte instituţii în afară de FMI şi CE, alternativele fiind Banca Mondială sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Împrumuturile se poat lua, în paralel, şi de la toate instituţiile amintite, dar \"condiţionate între ele\" şi \"pe mai mulţi ani\". Referitor la eventualul împrumut de la FMI, guvernatorul a subliniat că acesta ar avea ca destinaţie protejarea rezervelor valutare, nu finanţarea economiei. \"Împrumutul de la FMI nu se poate lua pur şi simplu, deoarece ar fi vorba despre o infuzie de sume mari, poate fi vorba de 1-2-3 miliarde euro. Ca să nu facem emisiune de monedă, să avem apoi presiune pe inflaţie, noi am lua valuta de la FMI şi am schimba-o în contul nostru de la Washington, punînd în loc leii corespondenţi\", a explicat Isărescu.