Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, vrea să determine Washingtonul să renunţe la scutul antirachetă, ameninţînd că va desfăşura rachete în Kaliningrad, dar riscă să provoace o reacţie diferită decît cea aşteptată din partea viitorului său omolog american. NATO şi-a exprimat, miercuri seară, îngrijorarea, sugerînd că vede o încalcare a acordurilor în materie de control al armelor în eventuala desfăşurare de rachete Iskander în enclava Kaliningrad, între Polonia şi Lituania. Medvedev a explicat că “măsura este destinată să neutralizeze scutul antirachetă american”. Moscova s-a împotrivit, fără succes, pînă în prezent, acestui proiect care constă în 10 rachete de interceptare în Polonia şi un radar în Cehia, considerîndu-l contrar interselor sale vitale. O Rusie exasperată ar putea mări raza de acţiune a versiunii modernizate a rachetei Iskander dincolo de 500 de kilometri, încălcînd, aşa cum a mai făcut-o, tratatul ruso-american din 1987 privind interzicerea Forţelor Nucleare Intermediare (FNI). După suspendarea de către Moscova a Tratatului Forţelor Convenţionale din Europa (CFE), ar fi o nouă ignorare a acordurilor de dezarmare de după Războiul Rece. Deşi ar alimenta o nouă răcire a raporturilor dintre occidentali şi ruşi, desfăşurarea rachetelor nu ar schimba, în sine, situaţia militară din regiune.

“Proiectul de a desfăşura rachete Iskander, în locul vechilor Tocika, în regiunea Kaliningrad, datează de fapt din 2000. Nu a fost amînat decît din lipsă de bani”, explică Joseph Henrotin, de la Reţeaua de Studii Strategice (RMES) din Belgia. Chiar premierul polonez, Donald Tusk, a cărui ţară este direct vizată de noua măsură, a văzut în declaraţiile lui Medvedev, “mai degrabă un act politic, decît militar”. Totuşi, analiştii au păreri diferite cu privire la reacţia viitoarei administraţii americane la tonul intransigent al lui Medvedev. Andrew Cuchins, director pentru Rusia şi Eurasia la Center for Strategic and International Studies de la Washington, este de părere că Moscova a comis o nouă greşeală de relaţii publice, dar aceasta nu ar trebui să împiedice administraţia americană să îşi schimbe abordarea în ceea ce o priveşte. “O diplomaţie care nu funcţionează cu Rusia nu este o diplomaţie viabilă. Nu am ştiut să ţinem cont de preocupările de securitate ale ruşilor. Dacă nu facem acest lucru, nu vom avansa în chestiunile de control al armelor şi proliferării”, a spus Cuchins. “Cred că putem şi trebuie să facem eforturi mai mari pentru a include ruşii într-o strategie de apărare antirachetă în plină evoluţie în Europa”, conchide expertul american.