Modul în care Tăriceanu şi ai lui liberali au pus pe tapet cererea de retragere a militarilor români din Irak a fost unul dezastruos. El nu a dus la rezolvarea unei probleme sau la găsirea vreunei soluţii inteligente, ci a dus la crearea de noi probleme, la confirmarea divorţului în Alianţa PNL-PD. Toate povestea asta mai mult a şocat decît a rezolvat ceva. Retragerea trupelor din Irak a devenit, dintr-odată, o problemă de importanţă naţională pentru liberali. Nu contează că inundaţiile o iau din nou pe Sulfina Barbu prin surprindere, că Educaţia şi Sănătatea sînt la pămînt. Pe lîngă toate astea, meciul de box dintre Tăriceanu şi Băsescu nu se mai termină. Cînd loveşte unul, cînd celălalt. Ieri, de exemplu, şeful statului a calificat, într-o emisiune radio, drept "un puci anti-românesc" propunerea liberală, însă a precizat că dezbaterea publică a acestei idei este necesară. Băsescu a arătat că, în conformitate cu legea, poziţia CSAT este consultativă pentru preşedinte, iar astfel, faptul că miniştrii liberali Ungureanu şi Vlădescu au votat, vineri, împotriva propunerii PNL privind retragerea din Irak, nu este foarte important. El a considerat că ideea conform căreia cei doi miniştri ar fi trebuit sancţionaţi de PNL pentru votul lor din CSAT este o eroare politică ce denotă "un comportament de partid-stat". În schimb, a admis că a rămas legat de PD (de parcă nu se ştia!), partidul în care a "crescut" ca om politic şi care a dat ţării un preşedinte. Băsescu i-a transmis, indirect, lui Tăriceau, că nu poate fi solidar cu Guvernul cînd acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiile şi a criticat refuzul descentralizării, situaţia din Sănătate, din Învăţămînt şi problemele din Justiţie. "Acum avem exact statul din vremea lui Ceauşescu”, a spus Băsescu. De asemenea, preşedintele consideră că există o problemă în legătură cu programa şcolară, alcătuită, în prezent, în funcţie de numărul de profesori specializaţi pe domenii, şi nu pe necesităţile reale de predare. El a arătat că soluţia este trecerea instituţiilor de învăţămînt sub tutela consiliilor locale, organe alese, care ar fi nevoite "să facă treabă şi să rezolve problemele", pentru că, în caz contrar, "ar zbura la următoarele alegeri". Băsescu a pomenit din nou despre traficul de influenţă din Justiţie: "E o justiţie cu judecători şi procurori buni, dar şi cu judecători şi procurori corupţi. Există un parteneriat între infractori şi unii judecători, care prelungeşte un proces pînă cînd fapta se prescrie".

Democraţii au ieşit şi ei la rampă cu declaraţii şi au susţinut că respectă decizia preşedintelui şi a CSAT privind menţinerea trupelor în Irak, însă consideră greşită ideea organizării unui referendum pe aceasta temă. Mai mult, ei consideră că este responsabilitatea premierului să declanşeze o anchetă privind documentul trimis către ataşaţii militari. Vicepreşedintele PD Sorin Frunzăverde a declarat că dacă el ar fi fost în locul ministrului Apărării şi-ar fi dat demisia în urma disputei iscate de acest subiect. În schimb, vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu a precizat, ieri, că Biroul Permanent al formaţiunii a decis "prezentarea şi adoptarea" unei rezoluţii la şedinţa Delegaţiei Permanente a PNL, din această săptămînă, în ideea retragerii trupelor din Irak. La toate acestea se adaugă şi plecarea a încă 470 de militari români în misiune în Afganistan, pentru următoarele şase luni. Şeful statului Major, generalul Eugen Bădălan, a susţinut că armata nu se supune unor decizii politice, aşa că militarii vor pleca în continuare în misiuni, conform calendarelor, pînă cînd instituţiile abilitate vor lua alte măsuri. Fostul ministru al Apărării, Sorin Frunzăverde, a mai spus că "este regretabil" că în telegrama trimisă ataşaţilor militari ai României "au putut să apară referiri la politic, la decizii politice" şi consideră că premierul are datoria de a clarifica această situaţie.