20 de ore pe săptămînă în ciclul primar şi cel mult 30 în secundar

Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţămînt este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămînă la învăţămîntul primar şi cel mult 30 de ore pe săptămînă pentru învăţămîntul secundar, potrivit proiectului Legii educaţiei naţionale. Planurile-cadru de învăţămînt pentru învăţămîntul secundar cuprind 60% discipline din trunchiul comun, 20% curriculum diferenţiat şi 20% curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală. Disciplinele şi activităţile cuprinse în curriculumul la decizia şcolii/curriculumul în dezvoltare locală se stabilesc de consiliul de administraţie al unităţii de învăţămînt, pe baza consultării cadrelor didactice prin consiliul profesoral, a elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a părinţilor prin comitetul reprezentativ al părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a agenţilor economici cu care unitatea de învăţămînt are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. Planurile-cadru de învăţămînt sînt elaborate de Consiliul Naţional pentru Curriculum, sub coordonarea ştiinţifică şi metodologică a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, în baza consultării comisiilor naţionale de specialitate, a beneficiarilor educaţiei şi formării profesionale şi a reprezentanţilor organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţămîntului, sînt supuse dezbaterii publice şi sînt aprobate prin ordin al Ministrului Educaţiei. Premierul Emil Boc a anunţat, săptămîna trecută, că Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament asupra Legii privind educaţia naţională, actul normativ fiind făcut public ieri, cînd a fost trimis Parlamentului.

Farsele privind amplasarea unor bombe, bătaia şi jignirile, interzise!

Noua lege a Educaţiei interzice elevilor folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor, dar şi farsele cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţămînt, bătaia sau injuriile la adresa colegilor şi a profesorilor. Potrivit proiectului, este interzis elevilor să utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor, să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţămînt, să aibă ţinută, comportamente şi atitudini jignitoare, ostentative ori provocatoare faţă de colegi şi/sau faţă de personalul unităţii de învăţămînt, să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţămînt; să apeleze fără justificare, din unitatea de învăţămînt sau din afara acesteia, numărul 112 pentru situaţii de urgenţă. Totodată, elevii nu au voie să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţămînt sau care afectează frecvenţa la cursuri a elevilor, să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţămînt; să deţină şi să consume, în perimetrul unităţii de învăţămînt şi în afara acestuia, droguri, băuturi alcoolice şi ţigări şi să participe la jocuri de noroc, să introducă, în perimetrul unităţii de învăţămînt, orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum muniţie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a colectivului de elevi şi a personalului unităţii de învăţămînt, dar şi să posede şi să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic. Elevii trebuie să aibă o comportare civilizată şi o ţinută decentă, atît în unitatea de învăţămînt, cît şi în afara ei. Ei trebuie să cunoască şi să respecte: legile statului, prevederile Cartei şcolii din unitatea de învăţămînt în care studiază, regulile de circulaţie pe drumurile publice, normele interne privind sănătatea şi securitatea în activitate, respectiv cele privitoare la situaţiile de urgenţă şi protecţia civilă, aşa cum sînt acestea stipulate în Carta şcolii a unităţii de învăţămînt în care studiază, cît şi normele de protecţie a mediului. Fiecare elev are dreptul de a contacta, din orice spaţiu şcolar, linia gratuită de asistenţă pentru copii. Unităţile de învăţămînt vor lua măsurile necesare în acest sens şi vor asigura informarea elevilor privind modalitatea de exercitare a acestui drept.

Şase evaluări + bac-ul?

Potrivit noului proiect, elevii vor fi evaluaţi la nivelul şcolii la sfîrşitul claselor a II-a, a VI-a şi a X-a şi la nivel naţional la finele claselor a IV-a, a VIII-a şi la bacalaureat, dar şi la începutul fiecărui an de învăţămînt. Proiectul Legii educaţiei naţionale stabilieşte şi modul în care va fi realizată evaluarea. Astfel, o primă evaluare este cea predictivă, care se realizează obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de învăţămînt corespunzătoare. Rezultatele nu se trec în catalog. Totodată există şi evaluarea formativă, realizată de toată durata anului şcolar, ale cărei rezultate se trec doar în portofoliul elevului şi sînt aduse la cunoştinţă părinţilor. Un alt tip de evaluare este cel sumativ. Evaluările sumative ale elevilor se realizează atît la nivelul clasei şi al unităţii de învăţămînt, cît şi prin teste şi examene naţionale, în condiţiile prezentei legi. Evaluările sumative la nivelul unităţii de învăţămînt se realizează sub coordonarea consiliului de administraţie al acesteia, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei. Examenul naţional de bacalaureat constă din mai multe evaluări sumative. Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz, în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din cadrul naţional de referinţă pentru comunicare orală în limba română, respectiv în limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală, derivat din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL) şi stabilit prin ordin al ministrului Educaţiei. Apoi, evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţămîntului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din CECRL. Elevii care promovează examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei. O altă evaluare este cea privind competenţele digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Bacalaureatul va avea şi trei probe scrise obligatorii: probă scrisă la Limba şi literatura română/maternă; probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil, Matematică sau Istorie; probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică sau Geografie, Filosofie, Logică, argumentare şi comunicare, Economie, Psihologie şi, după caz, Sociologie. Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţămîntului liceal care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii, respectiv au susţinut probele orale au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota cinci la fiecare dintre acestea. Media de promovare este şase.

Meditaţii pentru copii în cadrul programului “Şcoala după şcoală”

Unităţile de învăţămînt, prin decizia consiliului de administraţie, pot să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe de tip „Şcoala după şcoală”, asigurînd, timp de maximum 8 ore, condiţii de învăţare, recreere, sport, supraveghere şi protecţia propriilor elevi/preşcolari. Proiectul Legii educaţiei naţionale prevede că acest program poate fi realizat în parteneriat cu reprezentanţii părinţilor. Prin “Şcoala după şcoală”, se oferă activităţi de învăţare remedială pentru cei cu deficienţe de învăţare, activităţi de meditaţii pentru consolidarea cunoştinţelor dobândite sau de accelerare a învăţării pentru copiii supradotaţi. Programele de acest tip pot fi finanţate de către Ministerul Educaţiei printr-un program naţional, care va stabili şi metodologia prin care unităţile de învăţămînt şi autorităţile locale asigură condiţiile necesare pentru servirea mesei, activităţi recreative şi de învăţare, inclusiv normarea personalului implicat.

Programele tip “şcoală după şcoală” sau părţi ale acestora se pot realiza pe bază de taxe, conform deciziei consiliului de administraţie şi a comitetelor reprezentative ale părinţilor.