Anual, pe 10 octombrie, se marchează Ziua mondială a sănătăţii mintale. A fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health - WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale. Campania anului 2019 a Federației Mondiale pentru Sănătate Mintală are ca temă ''Promovarea sănătății mintale și prevenirea suicidului''. Mesajul principal al temei din acest an este postat pe pagina de întâmpinare a site-ului wfmh.com: „Dacă ești epuizat, înseamnă că trebuie să te odihnești și să ai grijă de tine. Nu te suprasolicita! Toți avem nevoie de timp pentru a gândi, a ne relaxa și a ne reface.“

O multitudine de factori de natură socială, demografică, psihologică sau biologică contribuie la menţinerea sănătăţii mintale a unei persoane. Tulburările mintale apar în toate culturile şi în toate etapele vieţii. Pe lângă factorii genetici şi psihici, integritatea sănătăţii mintale se asociază cu schimbările sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de muncă, discriminarea de gen, excluderea socială, stilul de viaţă nesănătos, riscurile violenţei de toate tipurile, cu alte probleme de sănătate, cu accesul la îngrijire şi tratament şi cu încălcările drepturilor omului.

Potrivit statiscticilor OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), în anul 2016, în ceea ce privește prevalența bolilor în UE, dacă media comunitară era de 17, 3% - adică mai bine de 1 din 6 europeni din Uniune este diagnosticat cu o formă de boală mintală, Finlanda se clasa pe cel mai nedorit loc, cu 18,8%, iar România stătea cel mai bine, având cea mai mică prevalență - 14,3. Sub Finlanda se găsesc, în ordine, Olanda (18,6), Franța, Norvegia și Irlanda, la egalitate (18,5), Portugalia (18,4), Estonia (18,3) și Germania (18). În zona cu cea mai mică prevalență a clasamentului, alături de România (14,3) stau, în ordine, Bulgaria (14,8), Polonia (14,9), Cehia (15,1), Slovacia (15,2), Ungaria (15,40, Croația (15,5) și Slovenia (15,7). Este posibil însă, spun specialiștii, ca o parte din diferențele relevate de clasament să se datoreze faptului că este mult mai probabil ca pacienții să consulte un medic și, astfel, bolile să fie mai ușor diagnosticate și mai simplu de înregistrat în țările unde gradul de conștientizare cu referire la aceste boli este mai ridicat, stigmatul asociat lor este mult mai scăzut, iar accesul la servicii medicale este mai facil.