Măsurile anticriză, gaură de 4,9% în bugetul statului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Măsurile anticriză, gaură de 4,9% în bugetul statului

Economie 24 Ianuarie 2009 / 00:00 586 accesări

Măsurile anticriză discutate de Guvern cu sindicatele şi patronatele vor determina, în cazul includerii în bugetul pe 2009, un minus de venituri la bugetul general consolidat de 34 miliarde lei (echivalent a 5,9% din PIB) şi vor permite încasări la buget de doar 5,9 miliarde lei (circa 1% din PIB). Cel mai mare minus bugetar, de 8 miliarde lei (1,39% din PIB), va rezulta din achitarea obligaţiilor financiare certe, lichide şi exigibile ale administraţiei publice centrale şi locale (pentru facturi, subvenţii pentru agricultură, TVA) şi eşalonarea echilibrată a plăţii lunare a acestora, în primul trimestru al anului, conform unui centralizator al măsurilor anticriză transmis de Ministerul Finanţelor către sindicate şi patronate. Menţinerea prevederilor legale care stabilesc valoarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual va genera un minus la buget de 1,50 miliarde lei (0,26% din PIB), iar majorarea salariilor în sectorul bugetar, chiar şi raportat doar la indicele inflaţiei, va necesita alte cheltuieli de 1,36 miliarde lei (0,28% din PIB). Alte costuri sînt estimate pentru neimpozitarea profitului reinvestit (3,44 miliarde lei, 0,59% din PIB) şi reglementarea plăţii TVA la încasarea facturii (0,9 miliarde lei, 0,16% din PIB).

Şomajul bagă mîna adînc în buzunarul bugetului

Pentru tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic ca fiind de natură non-salarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare, precum şi pentru scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale în cazul şomajului tehnic, pe o perioadă maximă de trei luni, este estimat un minus bugetar de 0,10 miliarde lei (0,02% din PIB). La acestea se adaugă reduceri de venituri determinate de eliminarea taxei de drum din preţul combustibilului utilizat pentru alte tipuri de transport decît cel rutier (un minus de 0,29 miliarde lei, 0,05% din PIB), susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri, (0,013 miliarde lei, 0,02% din PIB), prelungirea duratei de acordare a ajutorului de şomaj la 12 luni (0,08 miliarde lei, 0,13% din PIB), introducerea în procedură de urgenţă a tichetelor de vacanţă (două miliarde lei, 0,35% din PIB). Estimări privind minusuri bugetare sînt avansate şi pentru majorarea ajutorului de şomaj la 75% din cîştigul salarial mediu brut realizat în ultimele trei luni pînă la 75% din cîştigul salarial mediu brut la data plăţii (1,90 miliarde lei, 0,03% din PIB), susţinerea prin măsuri fiscale a persoanelor fizice autorizate care nu sînt încadrate prin contracte de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, prin plata parţială a cotei de şomaj şi asigurări sociale (0,16 miliarde lei, 0,028% din PIB), prelungirea termenului de mediere referitor la disponibilizările colective ale salariaţilor de la trei luni, la şase luni (0,044 miliarde lei, 0,01% din PIB), casarea a 60.000 de maşini uzate, cu o primă de 800 euro/automobil (0,2 miliarde lei, 0,03% din PIB), susţinerea producătorilor de autoturisme şi de componente auto pentru modernizarea producţiei şi tehnologiilor (1,8 miliarde lei, 0,31% din PIB).

Alte cheltuieli

Alte măsuri anticriză care vor genera minusuri la buget sînt reabilitarea termică a clădirilor şi construcţia de locuinţe sociale (0,16 miliarde lei, 0,03% din PIB), cumpărarea de îngrăşăminte chimice prin subvenţionarea producătorilor agricoli (2,40 miliarde lei, 0,41% din PIB), înfiinţarea Fondului de Contra-garantare a Creditelor pentru IMM-uri (0,4 miliarde lei, 0,07% din PIB), stimularea creării a minim 50.000 locuri de muncă în microîntreprinderi prin subvenţionarea integrală a contribuţiilor sociale ale angajatorului pentru angajarea unei singure persoane cu salariul de maxim 1.000 lei (0,36 miliarde lei, 0,06% din PIB). Impozitarea diferenţiată a terenurilor necultivate, impozitarea venitului agricol, reducerea TVA la 5% pentru industria alimentară, achitarea de penalităţi de întîrziere a plăţilor inclusiv de către instituţiile guvernamentale sau asigurarea unor măsuri suplimentare compensatorii, reducerea accizelor la carburanţi pentru utilajele forestiere din agricultură şi silvicultură vor genera o scădere a veniturilor bugetare de 3,43 miliarde lei, 0,6% din PIB. Pentru varianta ca în perioada crizei să fie derulate procese de privatizare a companiilor de stat, avînd în vedere valoarea relativ scăzută a acţiunilor, este anticipată o pierdere bugetară de 0,44 miliarde lei (0,08% din PIB).



12