Mit: bolnavul care a suferit un AVC nu trebuie mişcat şapte zile!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Risc să îi scadă şansele de recuperare şi supravieţuire

Mit: bolnavul care a suferit un AVC nu trebuie mişcat şapte zile!

Sănătate 03 Noiembrie 2014 / 00:00 840 accesări

Pacientul care a suferit un accident vascular cerebral (AVC) acut poate începe mobilizarea în primele 24 de ore, recomandarea ca el să stea în pat șapte zile fiind un mit, o idee greșită, a declarat președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), prof. dr. Dafin Mureşanu. Potrivit medicului, există șanse foarte mari de revenire a organismului pacientului cu AVC. ”Trebuie să schimbi niște lucruri care, de fapt, resetează stările patologice ale organismului. În același timp, șansa de a te recupera există, pentru că așa a fost construit organismul, în special creierul, încât să aibă în el programele de neuroregenerare. Tot ceea ce trebuie să facă medical este să activeze căile naturale de regenerare sau să încerce să le stimuleze în așa fel încât procesul de regenerare și reabilitare să fie accelerat, să fie cât mai amplu”, a spus prof. dr. Mureșanu, într-o conferință organizată la Atena, cu ocazia celei de-a zecea ediții a Congresului Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității. Profesorul a subliniat, în acelaşi context, că bolnavului cu AVC imobilizat timp de şapte zile riscă să îi scadă şansele de recuperare şi chiar de supravieţuire. ”Bolnavul nu trebuie hiperprotejat. Este greşit să spunem că bolnavul cu AVC nu trebuie mișcat, pentru că acest lucru poate să scadă șansa de supraviețuire și de reabilitare a lui. Prin urmare, trebuie să insistăm pe mobilizarea precoce, trebuie aplicate proceduri simple de reabilitare în primele zile”, a spus prof. dr. Mureşanu. Specialistul a explicat că pacientul va continua ulterior recuperarea, fie în secțiile de neurologie, fie într-o secție dedicată neuroreabilitării, și nu reabilitării generale. Referitor la secţiile de neurorecuperare, profesorul a semnalat faptul că în România există doar câteva astfel de secții, la Iași, București și Cluj, iar numărul acestora ar trebui să crească. ”Sarcina dezvoltării secțiilor de neurorecuperare nu trebuie să fie în grija Ministerului Sănătății, ci a comunităților locale și a întreprinzătorilor privați. De asemenea, ar putea fi create unități medicale mobile, care să asigure neuroreabilitarea la domiciliul pacientului”, este de părere prof. univ. dr. Mureșanu.



12