Otrăvă transportată cu o geantă diplomatică

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Otrăvă transportată cu o geantă diplomatică

Ancheta judiciară privind decesul lui Aleksandr Litvinenko, survenit în urma administrării unei doze mari de radiaţii, va fi deschisă joi, la Londra. Totodată, Comitetul Cobra, instanţă de coordonare formată din reprezentanţi din cadrul Guvernului şi serviciilor de informaţii britanice, s-a întrunit, din nou, luni, pentru a purta discuţii cu privire la acest caz. Reuniunea a fost prezidată de însuşi ministrul de Interne, John Reid.
Monden 28 Noiembrie 2006 / 00:00 735 accesări

Ancheta scoate la iveală un adevărat complot. Asasinul fostului spion rus a transportat o fiolă mică de otravă într-o geantă diplomatică, astfel încît să nu fie descoperită la vamă, a declarat o sursă din cadrul poliţiei britanice, care a reamintit că şi otrava şi umbrela folosite pentru asasinarea disidentului bulgar Gheorghi Markov, în anii '70, au fost aduse în acest fel. Este vorba despre serviciile diplomatice ale unei ambasade aparţinînd unui stat fost membru al Uniunii Sovietice. Însăşi victima afirmase că era monitorizat de un diplomat, Viktor Kirov, care se află în prezent în Rusia. Anchetatorii sînt convinşi că substanţa extrem de radioactivă poloniu 210 a fost pusă în mîncarea lui Alexandr Litvinenko. În alte două clădiri frecventate de Litvinenko s-au mai găsit urme de radioactivitate. Ofiţerii doresc să interogheze doi cetăţeni ruşi şi un italian, Mario Scaramella, care au mîncat şi băut cu acesta la 1 noiembrie. Italianul se teme că ar putea fi şi el iradiat şi vrea să fie suspus unor teste medicale la Londra. Acesta susţine că i-a arătat lui Alexandr Litvinenko o listă cu persoane pe care serviciul secret rus intenţionează să le anihileze, aici figurînd şi numele fostului agent rus. Pe listă figurează Boris Berezovski, fostul oligarh rus, Paolo Guzanti, un senator italian ce a condus Comisia Mitrohin, desemnată să ancheteze activitatea KGB în Italia în timpul Războiului Rece şi însuşi Mario Scaramella. Italianul susţine a contribuit la dejucarea unei tentative de asasinat împotriva lui Paolo Guzzanti de către agenţi ucraineni ce introduceau ilegal grenade în Italia ascunse în Biblii. La rîndul său, Paolo Guzzanti declara, la sfîrşitul săptămînii trecute, că Litvinenko i-ar fi declarat că generalul Andrei Trofimov, fostul său comandant, l-a avertizat să nu pună piciorul în Italia deoarece Romano Prodi, premierul italian, fusese agent rus. Ulterior, într-un interviu acordat de Litvinenko publicat de cotidianul "La Republica" după moartea sa, acesta a afirmat că nu a auzit niciodată menţionat numele lui Romano Prodi.

Relaţiile Marii Britanii cu Rusia au fost afectate

Asasinarea lui Alexandr Litvinenko a făcut şi victime colatereale, trei persoane fiind îndrumate spre o clinică specială pentru a afla dacă au fost expuse substanţelor radioactive. În total, 18 persoane au fost chemate pentru teste generale, autorităţile medicale oferindu-se le facă analize tuturor celor ce au trecut prin cele locaţii frecventate de Alexandr Litvinenko.

Partidul Conservator a cerut Guvernului britanic să prezinte o declaraţie în Camera Comunelor în legătură cu moartea misterioasă a fostului spion rus, dorindu-se în primul rînd explicaţii cu privire la modalitatea de introducere pe teritoriul Regatului Unit a materialui radioactiv. Se doreşte, totodată, şi garantarea securităţii celorlalţi disidenţi ruşi ce trăiesc, în prezent, pe teritoriul britanic. Cererea are loc în urma declaraţiilor ministrului pentru Irlanda de Nord, Peter Hain, potrivit căruia regimul lui Vladimir Putin a fost presărat cu "crime odioase".În pofida faptului că autorităţile de la Londra nu au acuzat oficial Moscova de asasinarea lui Litvinenko, premierul Tony Blair a evitat orice confruntare directă cu omologii de la Kremlin în privinţa drepturilor omului, din cauza tensiunilor legate de piaţa energetică rusă.

Cu cîteva săptămîni înainte de a muri, Alexandr Litvinenko a fost în Israel, pentru a prezenta un dosar despre modul în care agenţii lui Vladimir Putin s-au ocupat de duşmanii acestuia aflaţi la conducerea companiei petroliere Iukos. Dosarul întocmit de Litvinenko i-a fost înmînat miliardarului Leonid Nevzlin, care s-a aflat la conducerea Iukos şi care a fugit în Israel de teamă că viaţa sa ar putea fi în pericol, după ce Kremlinul a preluat compania în valoare de 40 de miliarde de dolari şi ulterior a vîndut-o. Dosarul a intrat de luni în posesia Scotland Yard, în condiţiile în care poliţia investighează relaţiile fostului spion rus cu unii dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia. Mai multe persoane care aveau legătură cu Iukos sînt date dispărute sau au murit în circumstanţe misterioase, în timp ce preşedintele companiei, Mihail Hodorkovski şi alte persoane din anturajul său au fost arestate.



12