Aproape 5% din decesele în prima săptămînă de viaţă şi pînă la 33% din cele care survin în prima lună după naştere sînt determinate de cardiopatii congenitale nedepistate sau netratate la timp. Ieri, preşedintele Asociaţiei de Neonatologie din România, Silvia Stoicescu, a declarat că, în România se nasc anual între 1.000 şi 1.200 de copii cu malformaţii cardiace. “La nivel internaţional, între 8 şi 10 la mie dintre nou-născuţi vin pe lume cu malformaţii congenitale cardiace. Incidenţa acestei maladii este comparabilă în România. Îngrijorător este însă numărul redus al celor care ajung să fie operaţi în timpul optim. Majoritatea copiilor pot duce o viaţă aproape normală după aceste intervenţii, atunci cînd sînt realizate la timp”, potrivit specialiştilor. În 2008, conform datelor Institutului de Statistică Medicală, 1.848 de copii cu malformaţii cardiace au fost internaţi. Aproximativ 900 dintre micuţii cu malformaţii necesită intervenţie chirurgicală în primul an de viaţă. În 2008, au fost realizate aproximativ 300 de intervenţii de acest fel, adică peste 50% dintre copiii cu malformaţii nu sînt operaţi. În România, există un singur centru cardiovascular specializat în efectuarea acestor intervenţii la copii, şi anume cel de la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Tg. Mureş. Din păcate, medicii neonatologi se plîng că sînt numeroase malformaţii care nu au unde să fie tratate. “Este o dramă, atît pentru medici, cît şi pentru părinţi, pentru că nu avem unde să-i trimitem cu cei mici. România are nevoie de cît mai multe centre pentru tratarea copiilor cu malformaţii, dar şi pentru unele intervenţii”, spune şeful Secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Teodora Bucur. Ea a declarat că, la Constanţa, numărul copiilor cu malformaţii este unul important şi că nu există o periodicitate a acestor cazuri. De la începutul anului şi pînă în prezent au existat aproximativ zece cazuri de copii cu malformaţii, unele dintre ele fiind incompatibile cu viaţa. Malformaţiile cardiace congenitale reprezintă totalitatea anomaliilor structurale ale inimii prezente la naştere, fiind rezultatul unei alterări a dezvoltării embriologice cardiovasculare. Inima fătului începe să bată la 20 de zile de la concepţie. Tot din acea perioadă, influenţa mai multor factori asupra dezvoltării cardiovasculare este hotărîtoare. Printre condiţiile care cresc riscul naşterii unui copil cu malformaţie cardiacă se numără: infecţii materne (rubeola în primul trimestru de sarcină, alte infecţii virale), medicaţia administrată mamei, consumul de alcool, boli ale mamei, precum diabet sau boli autoimune, cît şi factori toxici externi. Malformaţiile cardiace la nou-născuţi au cea mai mare incidenţă faţă de alte tipuri de suferinţe. Fiind determinate de anomalii structurale, în cea mai mare parte a cazurilor, malformaţiile cardiace se pot trata numai prin intervenţii chirurgicale. Mare parte din malformaţii permit refacerea, iar copiii diagnosticaţi şi operaţi la timp pot avea o viaţă normală.