Copiii aflaţi în sistemul de protecţie ar putea fi daţi în plasament familial, ceea ce presupune îngrijirea de către o familie care îşi păstrează locul de muncă şi care doreşte să facă acest lucru fără să fie remunerată. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) a supus dezbaterii publice un proiect de ordonanţă de urgenţă privind serviciile de tip familial, prin care este introdusă o nouă formă de plasament, care a fost gîndită ca o alternativă la asistenţa maternală. Secretarul de stat de la ANPDC, Mariela Neagu, a declarat că ideea de plasament familial prevăzută în proiectul de act normativ se referă la faptul că minorii separaţi temporar sau definitiv de părinţii lor ar putea fi îngrijiţi de familii care pot să-şi păstreze serviciul, sînt atestate ca asistenţi maternali, dar nu sînt plătite pentru acest lucru. Familiile care ar decide să îngrijească un copil în acest fel ar urma să primească lunar cîte 400 de lei, sumă care reprezintă drepturile copilului aflat în asistenţă maternală sau instituţionalizat. Potrivit secretarului de stat, familia care solicită plasamentul familial va trebui să precizeze ce variante are pentru îngrijirea copilului în perioada în care membrii acesteia vor fi la serviciu. Recrutarea familiilor se va face de către direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului. Familiile şi persoanele care doresc să primească copiii în plasament trebuie să aibă vîrsta de minimum 18 ani, capacitate deplină de exerciţiu, domiciliul în România şi să depună o cerere în acest sens la direcţia în a cărei rază teritorială de competenţă îşi au domiciliul, prin care solicită evaluarea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale. Documentul prevede că la evaluarea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale familiilor şi persoanelor menţionate se ţine cont de mai multe aspecte, cum ar fi personalitatea, profilul psihologic, starea sănătăţii, aptitudinea de a educa copii, situaţia economică, viaţa familială şi condiţiile de locuit, precum şi motivele pentru care doresc să primească copii în plasament. „Ideea este foarte bună. Orice alternativă la asistenţa socială este bună. Pe lîngă oferirea unui mediu stabil pentru copil, acest nou tip de plasament va ajuta şi bugetul direcţiilor, care vor plăti numai indemnizaţia de creştere a salariului, nu şi salariul asistenţilor maternali. Sperăm ca în acest fel să crească calitatea serviciilor”, a declarat directorul general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Petre Dinică. Proiectul de act normativ aduce modificări şi în ceea ce priveşte asistentul maternal. Copiii aflaţi în plasament la asistentul maternal vor putea beneficia de îngrijire la un „asistent maternal de respiro” în anumite situaţii, respectiv dacă asistentul maternal care îşi efectuează concediul de odihnă nu doreşte sau nu poate să se ocupe în această perioadă de îngrijirea copilului, copiilor pe care îi are în plasament sau dacă este în concediu medical. Perioada pentru care solicită servicii de respiro în aceste cazuri nu poate fi mai mare de 35 de zile calendaristice pe an. Asistentul maternal de respiro este selectat cu prioritate din rîndul asistenţilor maternali care au un copil în plasament, iar acesta nu poate oferi servicii decît pentru cel mult şase copii pe an.