Directorul Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), Dragoş Pîslaru, a declarat, ieri, că plăţile din fonduri structurale către România vor fi de minimum două miliarde de euro în 2009, subliniind că mai importantă decît valoarea sumelor atrase este calitatea proiectelor şi efectele acestora în economie. \"Estimările nu au o relevanţă foarte mare, ci vreau să văd latura calitativă, respectiv că se deschid şantiere, că se angajează oameni, etc\", a spus Pîslaru. El a explicat că problema absorbţiei trebuie discutată din punctul de vedere al cantităţii, respectiv suma de bani utilizată, dar şi al calităţii, respectiv modul în care sînt utilizate fondurile. Pâslaru spune că, în 2008, a fost deschisă suma de 1,014 miliarde de euro, iar în 2007 nu s-a utilizat nimic, iar valoarea proiectelor depuse a fost de 1,937 miliarde de euro, cele eligibile totalizînd 535,9 milioane de euro. „Dintre acestea, 100 de milioane de euro au fost contractate şi nu s-a efectuat nici o plată\", a arătat oficialul (GEA). El a adăugat că, totuşi, România nu a pierdut \"niciun ban\" pînă în prezent şi că sumele pentru 2007 vor fi irosite doar dacă nu vor fi trase pînă la 31 decembrie 2011. Legislaţia europeană prevede că fondurile alocate anilor 2007, 2008, 2009 şi 2010 pot fi trase pe o perioadă de pînă la patru ani, în timp ce fondurile alocate anilor 2011, 2012 şi 2013 pot fi trase pe o perioadă de pînă la trei ani. Alocarea totală de fonduri structurale pentru România este de 19,2 miliarde de euro, dintre care 1,2 miliarde de euro pentru mediul productiv, circa 1,3 miliarde de euro pentru training şi alte alocări indirecte prin contracte de lucrări de infrastructură sau prestări servicii pentru beneficiarii publici/privaţi. El a mai completat că temerea referitoare la faptul că sectorul privat din România nu ştie şi nu poate să facă proiecte este \"total falsă\". \"Proiecte există, dar peste 50% din acestea sînt respinse pentru chestiuni administrative, respectiv că lipşeşte un document. Acestea nici nu se deschid\", a explicat Pîslaru. Explicaţia oficială pentru această situaţie este că nu există suficientă experienţă în piaţă în pregătirea de proiecte, dar Pîslaru consideră că o explicaţie alternativă ar fi documentaţia greoaie şi stufoasă, precum şi comunicarea slabă cu beneficiarii potenţiali, cu cei care au depus proiecte şi cu firmele de consultanţă. De exemplu, pe segmentul întreprinderilor mari au fost depuse anul trecut 123 de proiecte, prin care se solicitau 215 milioane de euro, care reprezintă aproximativ 36% din alocarea totală din perioada 2007-2013, de 601 milioane de euro. Oficialul GEA a realizat o analiză în legătură cu problemele existente la nivelul absorţiei fondurilor europene şi a formulat mai multe recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei. El a atras atenţia că există, printre altele, probleme de structură instituţională, de resurse umane, de lichiditate şi garanţii, simplificare administrativă, de reglementare şi recomandă rezolvarea problemelor de evaluare/selecţie, pregătirea personalului pentru implementare/monitorizare, implicarea Guvernului prin CEC/Eximbank şi discuţii cu restul sistemului bancar pentru a debloca creditele.