La o zi după ce a propus suplimentarea trupelor americane cu 21.500 de soldaţi americani în Irak, George W. Bush a efectuat o vizită la Fort Benning, o bază militară din statul Georgia, de unde vor pleca circa 4.000 de soldaţi spre statul de la Golful Persic. Preşedintele american le-a spus soldaţilor că strategia sa privind sporirea efectivelor din Irak nu va produce rezultate imediate în ceea ce priveşte încetarea violenţelor interconfesionale, ci, în special în securizarea capitalei Bagdad. Potrivit acestuia, comandanţii americani cred că există şanse mari ca insurgenţa din provincia sl-Anbar să fie învinsă. De asemenea, preşedintele Bush a cerut Armatei lui Mehdi, miliţiile şiite loiale clericului Moqtada al-Sadr, să se dezarmeze. Administraţia de la Washington a calificat miliţiile drept o ameninţare la adresa securităţii Irakului şi a făcut presiuni asupra premierului irakian, Nuri al-Maliki, şiit, să se ocupe de acest lucru.

În ciuda acestor eforturi mediatice ale liderului de la Casa Albă, peste jumătate dintre americani nu au fost convinşi de eficienţa noii strategii privind Irakul, opunîndu-se sporirii efectivelor Statelor Unite din această ţară. Doar 37% dintre persoanele interogate au aprobat planul lui Bush şi trimiterea a peste 20.000 de militari suplimentari, în tentativa de securizare a Irakului.

Bush a recunoscut că a comis greşeli în Irak

Preşedintele american, care a recunoscut în discursul său că a comis greşeli în Irak, nu a reuşit să recîştige încrederea concetăţenilor săi, 68% fiind încă "neliniştiţi", înregistrîndu-se aceeaşi proporţie ca şi înainte de discurs. În ceea ce priveşte şansele de succes ale Statelor Unite în Irak, 49% dintre cei intervievaţi sînt circumspecţi. Un procent de 28% dintre persoanele interogate, au încredere în administrarea războiului din Irak, în timp ce înainte de discursul preşedintelui acestea erau în proporţie de 30%. Trei sferturi dintre cetăţenii americani consideră că preşedintele ar trebui să primească acordul Congresului, înainte de angajarea noilor trupe în Irak, unde sînt desfăşuraţi peste 132.000 de militari americani. Sondajul a fost realizat telefonic pe un eşantion de 458 de persoane, după discursul preşedintelui Bush.

Deşi se anunţă o suplimentare a efectivelor armate în Irak, armata americană se confruntă cu o criză fără precedent în domeniul în domeniul recrutării. Pentagonul şi-a modificat o serie de standarde ce anterior constituiseră motive de eliminare a unor candidaţi. Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a anunţat că îi va recomanda preşedintelui Bush să sporească numărul efectivelor active ale armatei americane cu 92.000 de militari în următorii cinci ani, pentru continuarea războiului împotriva terorismului. După ce a înregistrat unele eşecuri în procesul de recrutare din 2005, armata şi-a redus standardele, dublîndu-şi ofertele de înrolare. Astfel, anul trecut, vîrsta maximă pentru recruţi a fost extinsă de la 35 la 40 de ani şi ulterior la 42. Armata a modificat şi prevederile legale referitoare la tatuajele vizibile şi a dat asigurări conform cărora candidaţii ce depăşesc greutatea standard sau cei ce suferă de deficit de atenţie nu vor mai fi respinşi.

Alte eforturi, mai puţin eficiente, depuse în vederea recrutării au inclus expedierea de scrisori unui număr de 5.100 de ofiţeri retraşi din activitate, dintre care 75 au fost trimise unor ofiţeri morţi la datorie. Cea mai controversată măsura care a fost însă adoptată în vederea reducerii lipsei acute de candidaţi, este acordarea automată de cetăţenie străinilor recrutaţi în armată.