Vizitatorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie au ocazia de a asista la o adevărată lecţie de istorie în imagini, descoperind viaţa socială, economică şi culturală a cetăţilor din Imperiul Roman. În periplul lor prin sălile muzeului constănţean, turiştii pot admira statuile unor cunoscute divinităţi romane sau greceşti, colecţii de monede, de pipe, dar şi impresionante bijuterii din aur şi argint sau piese din sticlă şi ceramică. Printre exponatele instituţiei muzeale se află şi piese care îl înfăţişează pe Mithras, un zeu de origine iraniană, al cărui cult s-a răspîndit în tot Imperiul Roman. "Ultima divinitate orientală atestată în Dobrogea romană este Mithras, singurul zeu venit din afara hotarelor Imperiului, care a cunoscut o largă difuzare în toate provinciile, mai cu seamă datorită caracterului misterios al cultului său. Esenţa dogmei mithriace constă în lupta dintre bine şi rău în univers, puterea divinităţii întinzîndu-se asupra celor trei lumi: subterană, pămînteană şi celestă", a explicat muzeograful Cecilia Paşca. Cultul acestei divinităţi a fost introdus de Artaxerxes al II-lea (405 - 362 î.H.), dar ulterior a fost transformat într-o divinitate mai complexă, incluzînd şi simbolul moral al divinităţii. Mithras era considerat zeul razelor solare care leagă cerul de pămînt. Sub Pompei (sec. I î.H.), legiunile romane au adus cultul lui Mithras în Europa, unde zeul iranian a cunoscut o mare răspîndire în întreg imperiul. Cultul lui "Sol Invictus" ("Soarele neînvins"), cum era denumit Mithras, a atins apogeul în Imperiul Roman în timpul domniei împăratului Aurelian, care i-a dedicat un templu în anul 274, la trei ani după ce a retras trupele romane din Dacia. Cultul acestei divinităţi a absorbit multe culte păgîne şi a influenţat o serie de culte orientale, reuşind să ajungă o importantă doctrină religioasă. "Templele zeului Mithras, spre deosebire de cele ale altor divinităţi, erau amplasate fie în grote, fie erau construite în cripte speciale, departe de ochii mulţimilor. Mithraismul nu avea ceremonii publice, zgomotoase, la acest gen de sărbători nu participau decît iniţiaţii. Adepţii mithraismului se cunoşteau între ei, aveau semne de recunoaştere, iar ritualurile se practicau în grupuri mici", a precizat Cecilia Paşca.

În ceea ce priveşte iconografia acestei divinităţi, reliefurile se înscriu în aşa-numitul tip "danubian": o scenă centrală, înconjurată - în chip de chenar de o serie întreagă de scenete realizate în mici casete, în tendinţa de a reuni, într-un singur monument, ilustraţia esenţială a întregii doctrine mithriace", a adăugat muzeograful Cecilia Paşca. Unul dintre cele mai frumoase monumente sculpturale descoperite în Dobrogea şi expuse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie îl constituie basorelieful lucrat din marmură, scos la suprafaţă la Gura Dobrogei, piesa datînd din perioada secolelor II - III d.H. Menţionăm că de studiul pieselor cu reprezentarea zeului Mithras expuse la muzeul constănţean se ocupă cercetătorul Zaharia Covacef.