Probabilitatea ca România să adopte moneda europeană conform graficului stabilit (anul 2014) va creşte în urma încheierii acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), este de părere economistul-şef al BCR, Lucian Anghel. El apreciază că, în urma semnării acordului cu FMI, condiţiile de aderare la zona euro nu se vor \"îndulci\". \"Spre deosebire de aderarea la UE, aici sînt nişte cerinţe tehnice care, dacă nu ar fi îndeplinite, ar afecta celelalte ţări din zona euro\", a spus Anghel. El a adăugat că dacă o ţară nu este pregătită să adere la zona euro, nu i se vor accepta condiţii mai relaxate. \"Sub acest acord cu FMI, inflaţia şi deficitul bugetar probabil că se vor apropia mult mai rapid de cerinţele de la Maastricht, la orizontul anului 2011\", a explicat economistul-şef al BCR. Acordul stand-by cu FMI va aduce României o finanţare de la Fond de 12,95 miliarde de euro, pachetul de sprijin financiar extern pentru ţara noastră fiind completat cu alte 7 miliarde euro. Această diferenţă va fi suportată de Banca Mondială, UE şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Cu programul extern, România are şanse să rămînă în zona pozitivă de creştere economică, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, asumîndu-şi riscul de a apărea pe prima pagină a ziarelor cu această declaraţie extrem de optimistă. El a precizat că estimarea de scădere a PIB cu -4% reprezintă presupunerea pe baza căreia s-a construit un program, fiind cel mai pesimst scenariu, explicînd că este mai simplu să faci o corecţie în plus, decît în minus. FMI a avansat, în prognoza pe 2009 pentru România, în mod \"preventiv\", cifrele de -4, -5 şi chiar -6% privind creşterea economică, iar acordul stand-by a fost semnat pe un deficit bugetar de 5,2% după standardele internaţionale, 4,6% după cele româneşti. \"Dacă România ar fi fost în stare să atragă fondurile structurale şi europene, suma pentru 2009 fiind de aproximativ 9 miliarde euro, probabil că nu ar fi apelat la aceşti bani (cei 20 miliarde de la instituţii financiare internaţionale). Acordul este o punte care ne dă ceva pentru a clădi în acel timp, respectiv să facem reforme structurale şi să transformăm această ţară într-un stat european\", a mai declarat Isărescu.