După o jumătate de an de discuţii şi dezbateri aprinse, Guvernul a decis să crească salariile preoţilor. Prin suplimentarea fondurilor destinate parohiilor din mediul rural, preoţii care îşi desfăşoară activitatea în unităţi de cult cu venituri reduse vor beneficia de un sprijin lunar suplimentar cu 25% mai mare decît în prezent. \"Numeroase localităţi, în special cele situate în zona montană, au mulţi locuitorii în vîrstă şi cu venituri reduse, iar în altele rata şomajului este deosebit de ridicată faţă de media pe ţară. În aceste localităţi, lipsa mijloacelor materiale face dificilă funcţionarea unităţilor de cult, precum şi asigurarea, pentru comunităţile respective, a personalului de cult care să se afle permanent în localitatea respectivă, spre a răspunde eficient nevoilor spirituale ale credincioşilor\", se arată într-un comunicat al Executivului. Cu toate acestea, banii vor ajunge doar la 30% din totalul celor 15.228 de posturi clericale din întreaga ţară, aceştia urmînd să fie repartizaţi în raport cu numărul credincioşilor. Măsura nu se aplică în cazul personalului clerical de la unităţile de cult care obţin venituri din închirierea, arendarea şi concesionarea proprietăţilor. Şi totuşi, cînd vine vorba despre cîştiguri salariale, diferenţele dintre liderii Bisericilor sau cultelor religioase şi preoţii de la talpa satului sînt uriaşe. Dacă unii se descurcă, alţii trăiesc de pe o zi pe alta. În vreme ce Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cîştigă lunar 7.997 de lei, Mitropoliţii - 7.366 de lei, iar Arhiepiscopii sau Muftii cîte 6.932 de lei, preoţii, diaconii, pastorii, imamii şi rabinii au salarii între 551 şi 733 de lei. La fel de bine cîştigă şi Episcopii sau Arhiereii vicari - 6.068 de lei, salarii de aproape nouă ori mai mari decît cele ale stareţilor sau egumenilor.