Cu toate că a fost amînat pînă la Ziua Naţională a României şi aduce modificări importante legislaţiei existente, Noul Cod Rutier creează nemulţumuiri în rîndurile şoferilor. Dacă pînă acum şoferii prinşi pe picior greşit erau nevoiţi să facă dovada că au urmat cursuri de speciale, începînd din 1 decembrie, cei care vor dori să-şi recapete permisele suspendate vor fi nevoiţi să dea un test de legislaţie rutieră. Noile reglementări au stîrnit mînia membrilor Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Şoferilor din România (FNSSR) care pe parcursul întîlnirii desfăşurate ieri, la Braşov, în prezenţa chestorului Gheorghe Popa, adjunctul şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române, dar şi a responsabililor Poliţiei Rutiere, au solicitat modificarea documentului prin introducerea unor criterii mai puţin restrictive. Potrivit preşedintelui FNSSR Constanţa, Marin Neagu, deşi sistemul de puncte-amendă este conceput astfel încît să-i determine pe şoferi să fie mai atenţi la respectarea normelor de circulaţie, în realitate, chiar dacă cei mai mulţi conducători auto au avut abateri minime şi sînt dispuşi să plătească amenzile de rigoare, punctele acumulate pot conduce la o mai uşoară suspendare a permisului de conducere. "Prin intrarea în vigoare a noului Cod Rutier, permisul de conducere nu mai este recunoscut ca document oficial şi stabileşte condiţii drastice de sancţionare, care nu fac altceva decît să vină în defavoarea şoferilor. Este aberant ca un şofer cu experienţă de peste 20 de ani să meargă să susţină un examen de tip grilă, permisul fiind suspendat pînă în momentul în care conducătorul auto este declarat admis", a declarat Marin Neagu. În acelaşi timp, liderul sindical constănţean a precizat că Noul Cod Rutier aduce şi o serie de modificări importante, mai ales în privinţa eliminării timpului pierdut în cazul tamponărilor uşoare, situaţie în care protagoniştii îşi vor rezolva problemele direct prin intermediul firmelor de asigurări. Neagu a precizat că doleanţele şoferilor vor fi analizate de o comisie formată din cinci membri, urmînd ca modificările adoptate să fie analizate şi în Parlament.