Organizaţii din domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi au solicitat ieri, la dezbaterea publică a proiectului de HG pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, retragerea documentului, considerându-l neperformant. Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naţionale privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, 2014 - 2020, pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), este contestat de persoanele cu dizabilităţi şi de organizaţii neguvernamentale active în domeniu, care au reclamat că nu au fost consultate de la început, ci s-au trezit cu un draft şi că documentul este "neperformant". Reprezentantul Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR), Matei Ghigiu, a precizat că actualul proiect al strategiei ar trebui să fie retras, iar procesul de consultare ar trebui reluat, într-un mod transparent. "Considerăm că este necesară retragerea, pentru că nu a existat un proces de consultare atunci când s-a făcut scheletul strategiei. Normal ar fi trebuit să existe un astfel de proces, pentru a fi consultate persoanele cu dizabilităţi, aşa cum spune Convenţia ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, şi organizaţiile acestora. Vă dau un exemplu: procesul de consultare pentru strategia de protecţie a copilului a durat un an şi patru luni. În consecinţă, consultarea pentru strategia pe dizabilitate a început în momentul în care am fost invitaţi să ni se pună în faţă un draft gata făcut al strategiei, draft care nu diferă foarte mult de cel de astăzi", a spus Matei Ghigiu. El a adăugat că nu discută despre calitatea draftului aflat în dezbatere publică - "destul de neperformant", aşa cum arată la ora actuală -, dar reclamă faptul că nu a existat procesul de consultare. "Credem că este în continuare nevoie de un asemenea proces de consultare, pentru că vorbim de peste 700.000 de persoane cu dizabilităţi, însă, pe lângă aceste persoane, vorbim şi de familiile lor. Practic, interesul este la 2 - 2,5 milioane de persoane cu dizabilităţi şi aparţinătorii acestora", a mai spus reprezentantul ONPHR. Ghigiu a mai spus că, din punct de vedere al conţinutului, cel mai important este că documentul nu este racordat la Convenţia ONU din domeniu. În opinia sa, strategia ar trebui să arate ca un plan de implementare a Convenţiei ONU în România, astfel încât ea să poată fi corelată cu perioada de programare pe fonduri europene. "Am insistat să o facem de şapte ani, ca să o putem corela cu următoarea perioadă de programare, pentru a putea cheltui bani europeni pentru implementarea Convenţiei ONU. Ştiţi foarte clar că costurile vor fi foarte mari. Numai pe accesibilitate se estimează costuri de 200 de milioane de euro în Austria, care este foarte accesibilizată. Deci România va avea nevoie de o sumă mai mare, iar atunci ne-am gândit că este imposibil ca aceşti bani să vină de la bugetul de stat", a mai spus Matei Ghigiu.

O altă observaţie se referă la faptul că proiectul pus în dezbatere publică conţine, în fapt, prevederi din mai multe legi şi acte normative aflate deja în vigoare, în loc să stabilească nişte direcţii prioritare. "Strategia suferă foarte mult în terminologie, suferă foarte mult pentru că ea este, în fapt, o colecţie de termeni şi de copy-paste-uri luate din Legea 448, din Legea 1 privind educaţia naţională, din alte acte normative care sunt în funcţiune şi pe care toată lumea din domeniu le cunoaşte. Şi atunci, nu am înţeles de ce acest lucru trebuie să se regăsească într-o strategie, când noi aici aveam nevoie de teme, de direcţii prioritare şi de acţiuni care să vină în spatele direcţiilor prioritare", a subliniat reprezentantul ONPHR.