Ancheta privind abuzurile retailerilor, desfăşurată începînd de ieri de Comisia pentru politică economică din Camera Deputaţilor, urmează să stabilească dacă supermarketurile se fac vinovate de concurenţă neloială şi practică monopolistă în raport cu producătorii din industria alimentară şi uşoară. Vocea patronatelor din cele două industrii a acuzat retailerii, luna trecută, într-un scandal de proporţii, de practici incorecte în relaţia cu micii întreprinzători, furnizorii şi consumatorii, prin impunerea unor taxe ascunse, care duc la creşterea artificială a preţurilor, negocierea unor clauze dezavantajoase pentru furnizori şi extinderea agresivă, inclusiv în centrele oraşelor. Producătorii susţin că supermarketurile şi hipermarketurile impun taxe de nivel ridicat, care ar trebui făcute publice, astfel încît consumatorii să cunoască preţurile \"reale\" ale alimentelor. Astfel de taxe sînt cele pentru înscrierea pe lista de furnizori, promovarea produselor, acordarea de discounturi anticipate, compensaţii atunci cînd profiturile la vînzare au fost mai mici decît cele furnizate, plăţi pentru acoperirea produselor pierdute, contribuţii pentru amenajarea şi deschiderea de noi magazine. În consecinţă, reprezentanţii producătorilor audiaţi ieri, în prima zi de anchetă, cer transparenţă privind modul de compunere a preţului la raft şi solicită marilor lanţuri de retail să le permită să vîndă în alte magazine la preţuri mai mici decît în relaţia cu retailerii importanţi. \"În momentul în care creşte transparenţa în privinţa modului de compunere a preţului la raft vor exista condiţii ca preţurile să scadă, a declarat directorul general al Asociaţiei Patronale Romîne din Industria Laptelui (APRIL), Valentin Blănaru. Patronatele spun că sînt obligate să vîndă produsele cu acelaşi preţ şi supermarketurilor şi magazinelor de proximitate. Potrivit patronatelor, retailerii nu colaborează cu producătorii care vînd în magazinele de proximitate la preţuri mai mici decît în marile unităţi comerciale. \"Deci producătorul e nevoit să vîndă cu 14 lei inclusiv magazinului de proximitate, care este nevoit să pună un adaos comercial. Astfel, el va vinde consumatorului cu un preţ mai mare decît retailerul şi pierde clienţi\", a spus reprezentantul Romalimenta, Ştefan Pădure. Alte nemulţumiri exprimate, ieri, de patronate, la audierile din Cameră, au vizat întîrzierea la plata contractelor şi imposibilitatea de a verifica dacă retailerii au prestat serviciile pentru care au cerut taxe. Totodată, producătorii au cerut şi crearea unui Cod de Bune Practici, pentru reglementarea relaţiei retaileri-furnizori, protejarea firmelor de eventuale practici incorecte şi creşterea transparenţei privind modul de formare a preţului. Reprezentanţii patronatelor au arătat că unele firme membre ar putea fi delistate de la rafturile marilor reţele de magazine pentru că au îndrăznit să vorbească despre problemele pe care le întîmpină în relaţia cu retailerii.

Concluziile anchetei parlamentare, în luna mai

Alarmate de scandalul producători-retaileri, Consiliul Concurenţei şi Ministerul Agriculturii desfăşoară anchete independente pe aceeaşi problemă, care se vor încheia cu luări de decizii conjugate şi elaborarea Codului de Bune Practici, la care mai sînt chemate să contribuie Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul pentru IMM-uri. Reprezentanţii retailerilor au refuzat iniţial să comenteze acuzaţiile aduse de producători, dar Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România susţine că elaborarea unui Cod de Bune Practici ar optimiza activitatea şi ar echilibra relaţiile dintre retaileri şi furnizori, fără însă a îngrădi libertatea de negociere. Din experienţa statelor vecine s-a putut observa că acest cod poate funcţiona numai dacă există dovezi ale încălcării practicilor comerciale corecte, dovezi pe care unele firme se tem să le aducă întrucît şi-ar pierde principala cale de a ajunge la consumatori. A doua rundă de audieri din cadrul anchetei este programată marţea viitoare, cînd “vor avea cuvîntul” reprezentanţii retailerilor. Concluziile anchetei parlamentare privind acuzaţiile de abuz de putere aduse supermarketurilor ar putea fi stabilite la jumătatea lunii mai, potrivit preşedintelui Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, Mihai Tudose (PSD). El a arătat că în urma discuţiilor cu producătorii a reieşit că supermarketurile aplică \"taxe de şmecher\". \"Eu le numesc taxe de şmecher sau taxe de tip ancoră. Dacă plăteşti o dată, devii captiv şi trebuie să plăteşti în continuare. Cel mai important este că toate aceste taxe se regăsesc în preţul de raft, iar supermarketul se dovedeşte că nu este supermarket, pentru că cel mai mare profit îl scoate din servicii conexe, cum ar fi publicitatea şi tipărirea de revistuţe, şi nu din vînzarea de mărfuri\", a spus Tudose. Întrebat despre posibile soluţii care ar rezolva problemele din domeniu, Tudose a arătat că este nevoie de o iniţiativă legislativă care să termine definitiv cu “speculaţiile retailerilor şi testarea gradului de suportabilitate al producătorilor”. Tudose a adăugat că dacă adoptarea unor măsuri va fi tergiversată, va fi introdusă o moţiune simplă pentru grăbirea procedurilor, “care va forţa legislativul să se implice, scutind 6-8 luni de demers legiuitor normal”.