De ce pleacă românii la muncă în străinătate? Cît cîştigă şi cît pierd? Sînt întrebări la care au încercat să răspundă atît cei care au ales să-şi vîndă forţa de muncă peste hotare, dar mai ales rămaşi acasă. Motivaţia financiară aproape imposibil de atins în România a provocat în timp un adevărat exod al forţei de muncă autohtone. Pentru cei mai mulţi dintre românii care au lăsat ţara pentru un nou început în străinătate, aceasta a fost singura alternativă la sărăcie. Cu toate acestea, fenomenul migraţionist a reuşit să schimbe, încet, dar sigur, profilul românului care vrea să plece peste hotare. Dacă în trecut plecau mai ales cei cu venituri reduse şi cu puţine şanse de a promova în plan economic şi social, situaţia s-a schimbat radical. Majoritatea celor care vor să plece la muncă în străinătate sînt acum tinerii, cu nivel de educaţie ridicat şi cu venituri peste medie.

Potrivit studiului "...Cu bine, din Europa!", realizat de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC), atît cei care au fost plecaţi, cît şi cei care vor să plece sînt mai ocupaţi în activităţi formale, adică funcţionează legal pe piaţa muncii. De altfel, 44% din persoanele cu vîrste cuprinse între 23 şi 30 de ani, care şi-au manifestat intenţia de a pleca să muncească în străinătate, ar dori să se îndrepte spre Marea Britanie, Italia fiind preferată de persoane de peste 50 de ani. Din punct de vedere al veniturilor medii în gospodărie, pentru cei care pleacă în Italia şi Spania, acestea sînt sensibil mai mici decît ale celor care vor să emigreze în Marea Britanie. ANBCC susţine că, dacă în primii ani de după Revoluţie, destinaţiile favorite ale românilor erau ţări precum Israel, Turcia, Italia, Ungaria, Germania, între 1996 şi 2001 acestora alăturîndu-li-se Spania şi Canada, după 2002 a început să se observe o direcţionare concentrată a emigraţiei pentru muncă străinătate spre Spania şi Italia. "În acest an a apărut o schimbare pe poziţia a treia a topului destinaţiilor favorite, Marea Britanie luînd locul Germaniei. Constatăm intrarea Marii Britanii în preferinţele migrantului român, în ciuda restricţiilor împotriva imigranţilor proveniţi din noile state membre ale UE vehiculate de Guvernul de la Londra", a declarat reprezentantul ANBCC, Dorian Filote. Atunci cînd sînt întrebaţi despre motivele care îi determină să plece, majoritatea oamenilor fac referire la nevoile concrete ale familiei sau gospodăriei din care fac parte. O altă explicaţie a celor care doresc să plece priveşte problemele economice cu care se confruntă România. În acelaşi timp, o parte dintre cei care doresc să plece motivează acest lucru prin nevoia de a încerca lucruri noi, de a cunoaşte o altă lume sau de a trăi într-un alt sistem de valori promovat de societăţile occidentale.