Jocurile Olimpice de la Montreal s-au remarcat încă dinaintea startului, prin boicotul a 28 de ţări africane ca semn de protest în urma turneului efectuat de naţionala de rugby a Noii Zeelande în Africa de Sud. Drept urmare, pe 17 iulie, 6.084 de sportivi (1.260 femei) din 92 de ţări erau pregătiţi să concureze în cele 198 de probe. Festivitatea de deschidere a fost onorată de regina Elizabeta a II-a, iar flacăra olimpică a fost adusă pe stadion de Sandra Henderson (15 ani) şi Stéphane Préfontaine (16 ani). În premieră s-au desfăşurat întreceri feminine la baschet, canotaj şi handbal. Fără îndoială, eroina de la Montreal a fost românca Nadia Comăneci. La 14 ani, gimnasta din Oneşti a dat peste cap computerul, care i-a acordat Nadiei nota... 1,00, deoarece nimeni nu luase nota 10 pînă atunci. Şi au fost şapte note maxime pentru Nadia, care a obţinut cinci medalii: trei de aur, una de argint şi una de bronz! A patra medalie de aur pentru România a fost adusă de caiacistul Vasile Dîba. O comportare meritorie a avut-o fondistul constănţean Ilie Floroiu, principalul animator al probei de 10.000 m, în care a sosit pe un excelent loc cinci. De altfel, delegaţia ţării noastre s-a clasat pe locul al cincilea la medalii, pe cel de-al şaselea în clasamentul pe puncte şi al nouălea după numărul medaliilor de aur. Printre vedetele ediţiei canadiene s-au mai numărat italianul Klaus Dibiasi - aflat la treilea succes consecutiv la sărituri de la platformă, sovieticul Viktor Saneyev - aceeaşi performanţă, dar la triplusalt, poloneza Irena Szewinska, laureata probei de 400 m, aflată la a şaptea medalie olimpică din carieră, cubanezul Alberto Juantorena - primul sportiv care a cîştigat, la aceeaşi ediţie, la 400 m şi 800 m, suliţaşul ungur Miklos Nemeth - primul atlet care devine campion olimpic repetînd performanţa... tatălui său, Imre Nemeth, campion olimpic la Londra, în 1948, dar la aruncarea ciocanului şi finlandezul Lasse Viren - care a repetat performanţa de la Munchen: aur la 5.000 m şi 1.000 m!