Guvernul a aprobat prevederile prealabile ale proiectului noului Cod de Procedură Penală (CPP), ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu afirmînd, după şedinţa Executivului, că „procedura penală va fi simplă, rapidă, uşor de aplicat şi va respecta standardele CEDO”. Potrivit MJ, noul CPP porneşte de la necesitatea unui echilibru între drepturile acuzării şi drepturile apărării şi are în vedere cele mai moderne soluţii adoptate de codurile similare ale statelor europene. Printre altele, noul CPP instituie arestul la domiciliu, această prevedere reprezentînd o premieră în dreptul procesual penal românesc. În faza de urmărire penală, ca element de noutate, se vor regîndi categoriile soluţiilor de neurmărire. Se are în vedere reglementarea soluţiilor alternative la urmărire, date în competenţa procurorului, respectiv a renunţării la urmărire, cu sau fără aplicarea unor sancţiuni, în cazuri în care gravitatea infracţiunii este redusă, măsura este proporţională cu gravitatea învinuirii, iar aplicarea unei sancţiuni este suficientă pentru a pune capăt tulburării provocate de infracţiune şi a realiza îndreptarea inculpatului. Renunţarea la urmărire dispusă de către procuror, cu aplicarea unor sancţiuni, va fi supusă confirmării judecătorului, pentru a se respecta principiul potrivit căruia judecătorul este garantul libertăţilor fundamentale. Urmînd modelul german, se intenţionează, în cazul infracţiunilor de o gravitate redusă, care pot fi pedepsite numai cu amendă, reglementarea unei proceduri simplificate de tipul ordinului penal. Totodată, aliniindu-se tendinţelor recente din ţările vest europene, inclusiv celor exprimate de curînd în sistemul de drept francez, proiectul îşi propune reglementarea instituţiei “acordului de recunoaştere a vinovăţiei”, în cazul infracţiunilor de gravitate mică şi medie, pedepsite de lege cu închisoarea pînă la un anumit cuantum. Această procedură presupune, în esenţă, realizarea unui acord între procuror, pe de o parte, şi inculpat, asistat de avocat, pe de altă parte, în sensul recunoaşterii de către cel acuzat a infracţiunii ce i se reţine în sarcină. Acest acord, consemnat în actul de sesizare, va fi supus unui control strict din partea judecătorului, care verifică existenţa unei baze faptice pentru condamnare, exprimarea liberă de către inculpat a poziţiei de recunoaştere a faptei ce face obiectul acuzaţiei şi echitatea unei astfel de proceduri. Introducerea acestei instituţii va fi dublată de reglementarea unei cauze legale de reducere a pedepsei pentru inculpatul care consimte în mod liber la parcurgerea acestei proceduri. În mai 2007, prin ordin al Ministrului Justiţiei, a fost constituită Comisia pentru elaborarea Codului de procedură penală, care reuneşte deopotrivă teoreticieni şi practicieni. Pentru elaborarea noului cod, Ministerul Justiţiei beneficiază de asistenţă internaţională, din partea unei echipe de experţi germani. În vederea alegerii celor mai bune soluţii, în privinţa instituţiilor procedurale noi pentru sistemul juridic românesc, Ministerul Justiţiei va organiza, în această toamn, mai multe conferinţe internaţionale. Proiectul va fi definitivat, în urma consultărilor cu magistraţii şi avocaţii, în luna octombrie, după care va fi supus dezbaterii Parlamentului.