Cele mai frecvente zece patologii, tratate după ghiduri terapeutice unitare

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Cele mai frecvente zece patologii, tratate după ghiduri terapeutice unitare

Social 02 Iunie 2009 / 00:00 779 accesări

Ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac, a semnat, ieri, ordinul prin care se vor implementa, în sistemul de sănătate, ghiduri unitare de investigare şi terapie pentru zece dintre cele mai frecvente patologii: afecţiuni cerebrovasculare, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hipertensiunea arterială, bolile pulmonare cronice, cancerul de col, cancerul de sîn, cancerul de prostată, cancerul de colon şi diabetul zaharat. Ghidurile acumulează expertiza şi descoperirile ştiinţifice la nivel european şi internaţional. “Odată cu aplicarea acestor scheme de diagnostic şi tratament, afecţiuni cum sînt infarctul miocardic, diabetul sau astmul vor fi tratate la Satu Mare sau Petroşani la fel ca în centrele universitare de la Bucureşti, Iaşi, Cluj sau Timişoara. Vorbim de fapt despre creşterea şi extinderea calităţii actului medical în întreg sistemul de sănătate, despre aducerea terapiilor moderne în toate spitalele şi cabinetele medicale din România”, a declarat ministrul Sănătăţii, dr. Ion Bazac. Reprezentanţii MS spun că ghidurile reprezintă algoritmi care stabilesc paşii pe care medicii îi vor aplica pacienţilor din momentul intrării acestora în cabinet sau în spital - metodele de investigare, tehnicile şi terapiile medicamentoase sau chirurgicale care trebuie folosite, în funcţie de patologie şi stadiul acesteia. Ghidurile sînt rezultatul aplicării recomandării 13 din 2001 a Consiliului Europei, ratificată de către Guvernul român şi la a cărei elaborare au contribuit şi experti din România. Recomandarea solicită ca evidenţele medicale să fie încorporate în ghiduri care să ajute la ierarhizarea nevoilor de sănătate după aspecte etice, sociale şi financiare. “Ghidurile fac parte dintr-un pachet de măsuri care vizează şi creşterea eficienţei economice în Sănătate. Ele sînt chei de control asupra costurilor şi asupra calităţii asistenţei medicale. De acum avem repere clare pentru cît va trebui să se cheltuie pentru o patologie şi despre modul în care ar trebui să decurgă un act medical de calitate. Acest lucru înseamnă transparenţă şi protecţie atît pentru pacienţi, cît şi pentru medici şi contribuabili”, a precizat demnitarul. Pacienţii vor putea şti dacă au fost trataţi corespunzător, culpele medicale vor putea fi dovedite mai uşor, iar medicii vor putea fi protejaţi de acuzaţii false sau neîntemeiate. În acelaşi timp, contribuabilii vor avea siguranţa că banii sînt cheltuiţi eficient în sistem, fără risipă. Începînd din 2010, MS va solicita ca toate instituţiile medicale finanţate din fonduri publice să-şi elaboreze, pe baza ghidurilor aprobate prin Ordin al MS, propriile protocoale terapeutice. Acestea vor deveni parte componentă a contractului semnat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în anul următor. Îndeplinirea criteriilor de calitate şi eficienţă a actului medical va condiţiona finanţările şi decontările MS şi CNAS. Pentru a obţine rezultatele urmărite, MS va face demersurile necesare pentru ca ghidurile bazate pe evidenţe să devină un element esenţial în pregătirea iniţială şi continuă a profesioniştilor din Sănătate. În acest sens, MS vizează o colaborare cu Colegiul Medicilor din România, cu Centrul de Perfecţionare (pentru includerea în materia de rezidenţiat şi în EMC) şi cu Ministerului Educaţiei (pentru includerea în curiculele universitare medicale).

În plus, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar va avea misiunea permanentă de a actualiza şi dezvolta aceste ghiduri, alături de ceilalţi actori implicaţi. De asemenea, instituţia va dezvolta şi va administra şi un site dedicat acestei activităţi, care va fi accesibil nu doar cadrelor medicale şi managerilor, cît şi publicului larg. Totodată, ghidurile vor fi încorporate în programele de eHealth viitoare, inclusiv în cele ce privesc prescripţia electronică şi fişa electronică a pacientului. Ghidurile evaluează şi însumează toate cîştigurile ştiinţifice şi dovezile disponibile şi agreate la nivel european pînă în acest moment, pentru fiecare dintre cele 10 patologii. Schemele de investigare şi tratament au fost elaborate de către organizaţii precum Societatea Europeană de Cardiologie, Organizaţia Europeană de Accident Vascular Cerebral şi altele, şi au fost avizate de către comisii de specialitate, care au reunit experţi din organismele omoloage din România, precum şi din cadrul Colegiului Medicilor din România. Pînă la sfîrşitul anului, MS va finaliza ghiduri terapeutice pentru alte zece patologii.



12