Fluviul Dunărea va înregistra, în următoarele 24 de ore, o creştere a debitului până la 3.700 mc/s, în timp ce pe râuri se pot atingere şi chiar depăşi cotele de atenţie pe unele sectoare, se arată în prognoza hidrologică publicată, vineri, de Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR). Astfel, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere (3.700 mc/s), însă mult sub media multianuală a lunii martie (6.700 mc/s). Pe de altă parte, în aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere pe sectorul Gruia-Corabia, dar în creştere pe sectorul Tr. Măgurele-Tulcea. De asemenea, se vor menţine podurile de gheaţă pe sectorul Călăraşi-Isaccea, iar pe sectorul Ceatal Izmail-Tulcea şi în Delta Dunării blocajele de gheţuri. În ceea ce priveşte situaţia râurilor, debitele vor fi, în general, staţionare, exceptând cursurile din bazinele hidrografice: Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, bazinul mijlociu şi inferior al Oltului şi bazinele superioare ale Vedei, Argeşului şi Ialomiţei, unde vor fi în creştere din cauza cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă, precipitaţiilor lichide prognozate şi prin propagare pe cursul inferior al Prutului. Formaţiunile de gheaţă se vor menţine fără modificări importante, cu excepţia râurilor din vestul şi sudul ţării, unde vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare.

În plus, hidrologii estimează că zăpoarele (baraj de sloiuri de gheaţă, n.r.) formate anterior pe râul Bistriţa la s.h. Frumosu şi podul de gheaţă cu îngrămădiri pe Someş la s.h. Răstoci se menţin. Totodată, pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui continuă să fie prezente aglomerările de gheţuri cu grosimi între 0,2 şi 1,5 metri. Izolat, pe unele râuri mici, ca urmare a dislocării şi îngrămădirii formaţiunilor de gheaţă, se pot produce blocaje de gheţuri care pot duce la creşteri artificiale însemnate de niveluri, cu atingerea şi depăşirea cotelor de atenţie pe unele sectoare.