Considerată unul dintre sectoarele deficitare ale economiei româneşti, industria textilă se confruntă în ultimii ani cu o reducere dramatică a personalului din domeniu. Din cauza „exploziei” fenomenului migraţionist, dar şi ca urmare a închiderii multor întreprinderi mici, numărul muncitorilor din industria textilelor a scăzut, anul trecut, cu aproape 50.000 de oameni faţă de 2006. “Numărul de salariaţi este în continuă scădere, astfel că de la 393.000 de oameni, în 2006, am ajuns la 347.000 de oameni, în 2007. Cauza este dublă. Pe de o parte închiderea de micro-întreprinderi, pe de alta, plecarea unor oameni din ţară. Este o criză a forţei de muncă în acest moment şi ca să obţii un muncitor nu poţi să o faci fără o creştere de salariu”, a declarat preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare, Maria Grapini. Ea susţine că o soluţie ar fi atragerea forţei de muncă în România însă, pînă în prezent, nu a fost adoptată nici o măsură în acest sens. „Putem stimula angajatorii prin acordarea de reduceri de taxe şi impozite, ceea ce este absolut posibil, nefiind nici o restricţie europeană în acest sens, deoarece fiscalitatea este atributul naţiunii respective. Pe de altă parte, am propus ministerului să-i încurajăm pe oamenii plecaţi să muncească în străinătate şi care au acumulat o anumită sumă de bani, să vină să-şi deschidă o mică afacere în România şi să aibă anumite facilităţi” a mai precizat Grapini. Cea mai mare problemă a producătorilor români de textile este reprezentată de costurile de producţie, astfel că aceştia trebuie să mărească randamentul firmelor pe care le operează şi să-şi analizeze afacerea fie pentru a o optimiza, fie pentru a o închide. Potrivit Mariei Grapini, la companiile româneşti de profil, nu se va putea veni cu o creştere de productivitate cu acelaşi procent cu care se vrea creşterea de salarii. “Din punct de vedere ethnic, nu se poate veni cu o astfel de creştere de productivitate, deoarece nu toate companiile au cea mai modernă tehnologie, nu toţi oamenii au acelaşi randament cerut la nivel european. Tehnologia modernă solicită foarte mult omul, acesta fiind nevoit, în cazul ţesătoriei, de exemplu, să lucreze la o viteză de turaţie foarte mare şi nu poate face pe termen lung”, a adăugat Grapini.