Deficitul bugetar de 3% este reprezentativ pentru perioade de criză, pentru „cele mai proaste vremuri“, potrivit Tratatului de la Maastricht, însă în timpuri de creştere economică ar trebui să se situeze aproape de zero, spune economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, care avertizează că ținta de 3% este un reper cât se poate de fals pentru politicieni - „Un deficit de 3% (2,9%, potrivit estimărilor Finanţelor) nu mai lasă loc pentru creştere atunci când economia va încetini. Aici se face o confuzie, nu numai la noi, ci în toată Europa - 3% este deficitul bugetar pentru criză!“. Lazea arată că, în vremuri normale, o ţară trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar sub 1% sau chiar aproape de zero, acesta fiind, de fapt și de drept, sensul Tratatului de la Maastricht - „Dacă tu te-ai dus deja la 3% într-un an de supraperformanţă economică, ce vei face când vei avea subperformanţă? Unde te vei duce, la 5%, la 8%, la cât? Acel reper luat de politicienii europeni, de 3%, este fals“. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a afirmat în iunie că România şi-a asumat o deviere temporară de la ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, generată de impactul bugetar al reducerii TVA de la 24 la 19%, calculat la circa 9 miliarde lei, şi al noului Cod Fiscal, de 12 miliarde lei. El a precizat că se vor face eforturi pentru ca deficitul, estimat la 2,9% din PIB, să scadă spre 2,5%.