Efectele nocive ale noului Cod al Muncii, semnalate în nenumărate rânduri de sindicalişti, se resimt pe piaţa muncii din România. Liderul Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, la întâlnirea cu reprezentanţii USL şi ai societăţii civile, care a avut loc ieri, că modificarea Codului Muncii şi eliminarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional au generat, în cursul anului trecut, un supliment de 200.000 de locuri de muncă remunerate cu salariul minim pe economie. Din acest motiv, liderul sindical consideră că se impune modificarea, în regim de urgenţă, a Codului Muncii, dar şi a Legii Dialogului Social. „Pentru aceste subiecte, în cursul anului trecut, am constituit o echipă tehnică, iar în cursul lunii martie vom finaliza o analiză de impact. De asemenea, am lansat în spaţiul public două proiecte de iniţiativă legislativă pe care vrem să le susţinem împreună. Suntem pregătiţi să venim cu expertiza noastră, să o discutăm, să găsim soluţii rezonabile, sustenabile pe care să le aplicăm\", a precizat preşedintele BNS. El a adăugat că, tot în regim de urgenţă, este necesară o administraţie eficientă a pieţei muncii, în opinia sindicaliştilor, modul anacronic în care aceasta este gestionată demonstrând că România este departe de o viziune modernă, integrală a propriei pieţe a muncii. Sindicaliştii consideră că este nevoie de politici de ocupare, în condiţiile în care aceasta a devenit una dintre marile vulnerabilităţi ale societăţii româneşti. „Este nevoie să ne preocupăm împreună de identificarea unor măsuri sustenabile de finanţare a tinerilor pentru ocuparea lor pe piaţa muncii. Din păcate, aproape 55% dintre tinerii care absolvă licee, şcoli tehnice şi universităţi ajung în şomaj sau beneficiază de asistenţă socială. Viitorul acestor tineri pe piaţii muncii din România este pus sub semnul întrebării”, a explicat Dumitru Costin. El a atras atenţia că este nevoie ca membrii Opoziţiei şi reprezentanţii societăţii civile şi a sindicatelor să gândească împreună politicile de educaţie publică, pentru că reforma în educaţia publică este un eşec, iar acest lucru se vede în produsul finit - tânărul absolvent - şi în gradul de integrare a acestuia în piaţa muncii.