Georgia acuză Rusia că anexează de facto Osetia de Sud şi Abhazia

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Georgia acuză Rusia că anexează de facto Osetia de Sud şi Abhazia

Externe 18 Septembrie 2008 / 00:00 524 accesări

“Rusia anexează de facto regiunile georgiene separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, semnînd cu acestea acorduri de cooperare economică şi militară”, a declarat, ieri, Aleksandr Lomaia, secretarul Consiliului de Securitate georgian. Acordurile oficializează cooperarea militară, diplomatică şi economică dintre Moscova şi regiunile separatiste georgiene, a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia, în urma conflictului militar cu Georgia. Medvedev a semnat tratatele cu liderul Osetiei de Sud, Eduard Kokoitî şi cu cel al Abhaziei, Serghei Bagapş. Mai mult, Rusia şi republicile separatiste georgiene îşi vor uni reţelele energetice, de telecomunicaţii şi transport, a anunţat preşedintele rus. Cele două republici sînt adiacente Rusiei, la frontiera sa sudică. “Este, într-adevăr, un eveniment istoric”, a declarat Dmitri Medvedev. “Aceste acorduri sînt o prelungire a acţiunilor întreprinse de Rusia de la 8 august”, a subliniat el. În afară de Rusia, numai Nicaragua a recunoscut, pînă acum, independenţa celor două regiuni.

Casa Albă a cerut, ieri, respectarea integrităţii teritoriale a Georgiei şi retragerea trupelor ruse pe poziţiile anterioare conflictului din august. “Susţinerea noastră faţă de integritatea teritorială a Gerorgiei rămîne neschimbată”, a spus purtătorul de cuvînt Gordon Johndroe, după semnarea la Moscova a acordurilor de cooperare între Moscova şi Osetia de Sud şi Abhazia. “Aşteptăm de la Rusia să-şi respecte angajamentele luate în acordul de încetare a focului cu Georgia”, a subliniat el. Moscova vrea să păstreze pe termen nedefinit circa 7.600 de soldaţi în cele două regiuni şi vrea să instituie şi baze militare pe teritoriul lor. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat ieri că prezenţa celor 7.600 de militari ruşi în Osetia de Sud şi Abhazia nu încalcă acordurile cu UE privitoare la retragerea armatei ruse pe poziţiile anterioare conflictului, iar liderul francez, Nicolas Sarkozy, care a negociat în numele UE, a fost informat despre aceste planuri. Într-un interviu acordat luni pentru “Financial Times”, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a spus că este inacceptabil ca Rusia să menţină trupe în aceste republici.

Rogozin a acuzat NATO că vrea să reînarmeze Georgia. “O delegaţie trimisă săptămîna trecută în această ţară de către NATO a examinat restructurarea potenţialului militar al Georgiei, care va fi abordată în raportul său preliminar şi transmisă miniştrilor Apărării din Alianţă”, a subliniat Rogozin. Astfel, “NATO acţionează ca patron militar al unei noi agresiuni georgiene”, a conchis Rogozin. “Vizita delegaţiei NATO, luni şi marţi, în Georgia este antirusă şi demonstrează că Alianţa se ghidează în continuare după modelul de gîndire din perioada Războiului Rece”, a afirmat, miercuri, Ministerul rus de Externe. Potrivit ministerului, această vizită demonstrează o tendinţă antirusă, pentru că reprezentanţii NATO au evaluat numai pagubele produse de război în Georgia, nu şi în regiunea separatistă Osetia de Sud, unde a lansat Guvernul de la Tbilisi o ofensivă în 7 august.

Un diplomat german va conduce misiunea de observatori UE din Georgia

UE l-a numit pe diplomatul german Hansjoerg Haber la conducerea misiunii de 200 de observatori din Georgia. Haber, care vorbeşte fluent limba rusă, este, în prezent, trimisul german la Beirut, responsabil pentru contactele cu forţa UNIFIL de menţinere a păcii, desfăşurată acolo în 2006, după conflictul dintre Israel şi Hezbollah. UE vrea ca misiunea de observatori să ajungă în Georgia pînă la 1 octombrie, ca parte a acordului cu Rusia, conform căruia Moscova îşi va retrage trupele în poziţiile anterioare conflictului. Bugetul prevăzut de UE pentru această misiune, a cărei primă evaluare este prevăzută peste şase luni, este de 31 de milioane de euro, în care nu sînt incluse salariile observatorilor, plătiţi de statele care îi trimit. Franţa, care a propus 60 de persoane, Germania, Italia şi Polonia urmează să fie principalii contributori, deşi majoritatea ţărilor UE vor fi reprezentate în această misiune, potrivit unor surse diplomatice. România a anunţat, prin ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, faptul că este dispusă să trimită 20 de observatori în cadrul misiunii UE în Georgia.



12