Gestionarea fondurilor europene de preaderare este o realitate bîntuită de demoni, potrivit unui studiu dat zilele trecute publicităţii de Agenţia de Monitorizare a Presei, care a identificat vulnerabilităţile acestui proces şi a propus cîteva soluţii. Conflictul de interese, incapacitatea autorităţilor implicate în managementul fondurilor europene, lipsa de transparenţă, clientelismul, procedurile greoaie şi birocraţia excesivă sînt “demonii“ identificaţi de Agenţia de Monitorizare a Presei în studiul realizat în perioada septembrie-decembrie 2006. Studiul a cuprins două etape - interviuri cu diverse entităţi şi chestionare adresate unor persoane. Cea mai mare vulnerabilitate în procesul de implementare a fondurilor europene în România este cea de selectare a ofertelor de proiecte. Dintre cei 65 de respondenţi ai interviurilor - autorităţi şi beneficiari de granturi - 33% consideră selecţia ofertelor de proiecte cea mai vulnerabilă în faţa neregulilor. Ea este urmată de implementarea contractelor (27%) şi de faza de pregătire a licitaţiilor (23%). Agenţia de Monitorizare a Presei şi Asociaţia Pro Democraţia, corealizator al studiului, au identificat o serie de probleme în procesul de gestionare a fondurilor europene şi au înaintat posibile soluţii, pe baza răspunsurilor celor 180 de persoane chestionate pentru realizarea raportului. Incapacitatea administrativă este evidentă atît la nivelul autorităţilor, cît şi la cel al beneficiarilor. Autorităţile de management duc lipsă de personal calificat, ceea ce face ca personalul existent să fie supraîncărcat cu atribuţii. Mai mult, personalul nu este motivat financiar, ceea ce determină o migraţie spre mediul privat. O mai bună salarizare a personalului din administraţie, strategii de pregătire permanente şi reducerea volumului de muncă sînt soluţiile identificate de realizatorii studiului pentru a răspunde acestor probleme. Beneficiarii se confruntă cu lipsa fondurilor de cofinanţare, iar comunităţile mici au semnalat eforturile financiare mari pe care le fac pentru realizarea studiilor de fezabilitate. Lipsa de confidenţialitate în faza de pregătire a licitaţiilor este o problemă semnalată de 46% dintre beneficiarii de granturi. Ei consideră că informaţii secrete sînt dezvăluite unor participanţi pentru a-i favoriza pe unii ofertanţi în dauna altora. Astfel se creează şi o reţea de “clienţi permanenţi“. Reprezentanţii autorităţilor nu consideră că există astfel de “clienţi permanenţi“, dar 57% dintre beneficiarii chestionaţi au admis că situaţia este foarte frecventă. Influenţa politică asupra comitetelor de evaluare a fost resimţită de 46% dintre beneficiarii chestionaţi, în timp ce autorităţile au respins această idee în proporţie de 62%. Reprezentanţii Agenţiilor de Dezvoltare Regională au reclamat conflictul de interese între ADR şi Consiliile Judeţene şi presiunea pe care acestea din urmă o exercită. Aceste probleme ar putea fi rezolvate, conform respondenţilor la studiu, prin modificarea legii dezvoltării regionale şi prin stabilirea unor proceduri contractuale de finanţare. Atît autorităţile, cît şi beneficiarii susţin necesitatea unor liste negre, care să conţină firmele ce au dat dovadă de iresponsabilitate şi practici corupte în decursul implementării proiectelor, dar şi pentru firmele de consultanţă care aplică nişte preţuri foarte mari pentru serviciile oferite. Lipsa de transparenţă şi informarea deficitară sînt percepute ca probleme de majoritatea respondenţilor la studiu. Lipsa din informare decurge, potrivit acestora, din lipsa de pregătire a persoanelor implicate în proces, ceea ce duce la o lipsă de înţelegere a mecanismului de accesare şi cheltuire a fondurilor europene. În plus, pentru a evita invocarea “relevanţei proiectelor“ şi în spiritul transparenţei licitaţiilor, Agenţia de Monitorizare a Presei a consemnat opiniile repondenţilor care sugerează ca fişele de evaluare să fie făcute publice la finalul evaluării, chiar şi în cazul celor care nu au luat licitaţia, şi să fie stabilite criterii mai clare în ghidurile aplicanţilor. Transparenţa fondurilor europene în România este un “indicator de percepţie“, potrivit autorilor studiului, o cercetare calitativă care a avut în vedere oameni din interiorul sistemului, resposabili de gestionarea fondurilor europene, dar şi beneficiari ai acestora.