Arzătoarei şi inefabilei „iubiri ca o flacără-n rostogolire”, poetul Sorin Roşca i-a făcut... templu în paginile celui mai recent volum de versuri care-i poartă semnătura. Cartea cunoscutului scriitor constănţean care îşi sărbătoreşte, astăzi, ziua de naştere, schimbând prefixul - 60 de ani - se prezintă publicului într-o ţinută grafică de excepţie. Volumul care apare sub egida editurii „Ex Ponto” este ilustrat cu reproduceri după opere de artă, purtând semnătura unor nume consacrate ale artei universale, Auguste Rodin şi Sandro Botticelli, cărora li se adaugă ilustraţii semnate de Eduard şi Oana Rosentzveig. De altfel, încă de la „prima vedere”, cititorul este atras de mesajul vizual pe care îl transmite coperta întâi - fotografie după celebrul „Sărut” al lui Rodin - şi care susţine titlul volumului „Iubirea ca o flacără-n rostogolire”.

Mesajul de iubire al poeziei lui Sorin Roşca depăşeşte materialul şi efemerul, autorul alegând un motto sugestiv: „Şi de-aş avea darul profeţiei, şi de-aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa, şi de-aş avea credinţă să pot muta şi munţii, dar dacă n-am iubire, nimic nu sunt. Şi toate averile mele de le-aş împărţi şi trupul meu de mi l-aş da să ardă, dar dacă n-am iubire, nimic nu-mi foloseşte”. (Epistola I către Corintieni a Sfântului Apostol Pavel).

„În poezia lui Sorin Roşca, revărsarea de frumuseţe - în sensul originar şi plin al cuvântului - este cuceritoare prin prospeţime şi prin capacitatea de a ne satisface o necesitate afectivă vitală. (…) Textele poetului ieşeano-constănţean ne oferă ocazia de a trăi încă o dată, neobosiţi, neplictisiţi, încântarea trăită încă de la prima noastră întâlnire cu poezia. Iar când, totuşi, devenim circumspecţi, din cauza excesului de frumuseţe, Sorin Roşca are grijă să ne recâştige încrederea, injectând în versuri o doză mică - homeopatică - de ironie”, scria în 1997, în paginile „României literare”, criticul literar Alex. Ştefănescu.