Preşedintele ucrainean înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, a afirmat că Ucraina a intrat în război civil, acuzând SUA că participă direct la tulburările din estul ţării, potrivit agenţiilor ruse de presă.

Afirmaţiile lui Ianukovici par să se confirme parţial, după ce, ieri, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a semnat decretul prin care dă undă verde trupelor speciale să preia controlul asupra clădirilor ocupate de militanţii pro-ruşi. Forţele de intervenţie pot declanşa atacul dintr-un moment în altul, o intervenţie ce se poate transforma într-o baie de sânge, fiindcă protestatarii sunt hotărâţi să nu cedeze. Ieri dimineaţă, după expirarea ultimatumului dat de Kiev, sute de militanţi pro-ruşi au luat cu asalt sediul Poliţiei din oraşul Horlivka, în regiunea Doneţk. Oamenii au spart geamurile clădirii, au distrus mobilierul din interior şi au instalat pe clădire un steag al Rusiei. Situaţia este asemănătoare şi în Sloviansk. Protestatarii au construit baricade la intrarea în oraş şi au ocupat clădirile oficiale. Violenţe au izbucnit şi la Zaporoje, în sud-estul ţării. Susţinătorii noii puteri de la Kiev s-au bătut cu protestatarii pro-ruşi în faţa unei clădiri oficiale. Toate aceste tensiuni provoacă îngrijorare la Kremlin. Cel puţin aşa susţine preşedintele Vladimir Putin, care spune că mulţi ucraineni cer armatei ruse să intervină în estul ţării.

Guvernul ucrainean a lansat, duminică, o ”operaţiune antiteroristă” în est, împotriva insurgenţilor pro-ruşi, Moscova replicând imediat prin somarea autorităţilor pro-europene de la Kiev să înceteze ”războiul împotriva propriului popor”. Preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, a cerut ieri ONU să susţină ”operaţiunea antiteroristă” din estul Ucrainei. Potrivit Preşedinţiei ucrainene, ”Ban Ki-moon a răspuns că Ucraina poate conta pe susţinerea deplină a ONU”. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, i-a îndemnat, sâmbătă, pe toţi protagoniştii crizei din Ucraina să dea dovadă de maximă reţinere şi să negocieze pentru a diminua tensiunile.

REFERENDUM PRIVIND STATUTUL UCRAINEI Preşedintele interimar al Ucrainei a vorbit ieri despre posibilitatea organizării unui referendum privind statutul ţării, în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale din 25 mai. Separatiştii din estul ţării cer, la rândul lor, organizarea unor referendumuri locale privind alipirea la Rusia sau o federalizare a ţării. Rusia cere, de asemenea, o federalizare, considerând că aceasta este singura cale de a garanta interesele legitime ale regiunilor rusofone ale Ucrainei.

”IPOCRIZIE OCCIDENTALĂ” ”Rusia consideră că ipocrizia depăşeşte limitele în reacţia occidentalilor faţă de evenimentele din Ucraina”, a declarat, ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de site-ul de ştiri Russia Today. ”Le cerem de mult timp occidentalilor o reacţie adecvată la evenimentele din Ucraina. Am spus clar că recurgerea la forţă împotriva manifestanţilor pune în discuţie perspectivele cooperării în rezolvarea crizei ucrainene”, a declarat Lavrov, în contextul în care joi este prevăzută o reuniune cu americanii şi europenii. ”Nu auzim nicio reacţie. Auzim doar apelurile către Rusia să înceteze să se mai amestece în treburile interne ale Ucrainei. Ne putem aminti că violenţele din Piaţa Independenţei de la Kiev, care s-au soldat cu zeci şi zeci de morţi, erau calificate ca democraţie, în timp ce acum se vorbeşte despre terorism în legătură cu manifestaţiile paşnice din sud-est. Ipocrizia depăşeşte limitele”, a adăugat Lavrov. El a cerut explicaţii cu privire la informaţii de presă potrivit cărora directorul CIA, John Brennan, ar fi efectuat o vizită secretă la Kiev, înainte ca autorităţile ucrainene să anunţe o operaţiune de anvergură în estul ţării, pentru a prelua controlul asupra unor sedii administrative ocupate de activişti pro-ruşi înarmaţi.

Lavrov a comentat şi interdicţia primită de o serie de jurnalişti ruşi de a pătrunde pe teritoriul Ucrainei, pentru a relata despre evenimentele din zonele rusofone. Potrivit Russia Today, Lavrov a afirmat că occidentalii nu au comentat interdicţia primită de jurnaliştii ruşi, dovedind, o dată în plus, un dublu standard în reacţia lor. Lavrov a precizat că în jur de 20 de jurnalişti ruşi au primit interdicţie pentru Ucraina, sub pretextul că nu au suficienţi bani pentru perioada pe care ar fi urmat să o petreacă acolo.

AJUTOR EUROPEAN UE a aprobat, ieri, un ajutor financiar de un miliard de euro destinat Ucrainei, reducând taxele vamale pentru această ţară confruntată cu numeroase dificultăţi economice. Miniştrii de Externe din UE au introdus încă patru personalităţi pe lista ucrainenilor pro-ruşi sancţionaţi pentru deturnare de fonduri publice. În total, lista include 18 personalităţi vizate de sancţiuni. UE ar putea adopta noi sancţiuni împotriva Rusiei săptămâna viitoare. Împrumutul de aproximativ un miliard de euro are rolul de a ajuta Ucraina să facă faţă obligaţiilor financiare. Acestuia i se adaugă un ajutor macroeconomic de 610 milioane de euro. UE intenţionează să acorde un ajutor financiar de 11 miliarde de euro Ucrainei, dar tranşele trebuie aprobate de FMI. Pe de altă parte, secretarul american al Trezoreriei, Jacob Lew, a semnat, ieri, o garanţie din partea SUA pentru un credit de un miliard de dolari destinat Ucrainei, la Washington, unde l-a primit pe ministrul ucrainean al Finanţelor, Oleksandr Şlapak.