Un raport al Băncii Mondiale arată că sărăcia absolută în România a scăzut de trei ori din 2000 pînă în 2006, iar numărul estimat al persoanelor sărace a scăzut sub trei milioane de locuitori. Intitulat „Monitorizarea Sărăciei în România“, raportul mai arată că proporţia românilor care trăiesc cu mai puţin de trei dolari pe zi a scăzut de la aproape 36%, cît era în 2000, la aprox. 13%, în 2006. Cealaltă faţă a monedei este reprezentată de sărăcia relativă, care a crescut uşor, de la 17 la 19%. Sărăcia relativă se calculează în funcţie de venitul mediu pe economie, astfel că pragul variază de la o ţară la alta şi de la un an la altul. În Europa, minimumul se înregistrează în Suedia (9%) şi maximumul în Polonia (21%). În România, nivelul sărăciei absolute a scăzut sub cel al sărăciei relative abia în 2004. Pînă atunci, arată raportul, românii s-au aflat într-o situaţie paradoxală: nu aveau suficiente mijloace de subzistenţă, dar nu puteau fi consideraţi săraci, pentru că existau alţii, cu mult mai sărăci decît ei. Studiul Băncii Mondiale mai relevă că peste 70% din românii săraci trăiesc în mediul rural, unde riscul de sărăcie este de trei ori mai mare decît la oraş. Deşi România a cunoscut o creştere economică în ultimii ani, scăderea nivelului de sărăcie s-a înregistrat cu precădere în mediul urban, unde numărul săracilor a scăzut cu 40%, în comparaţie cu mediul rural, unde micşorarea a fost doar de 18%. Din punct de vedere zonal, municipiul Bucureşti are cel mai scăzut risc de sărăcie, iar regiunile Vest şi Sud au cunoscut ritmuri mai rapide de reducere a sărăciei. În schimb, se mai arată în studiu, românii din Nord-Est, Sud-Vest şi Sud-Est prezintă cel mai ridicat grad de sărăcie. În ceea ce priveşte vîrsta, copiii (0-14 ani) şi tinerii (15-24 ani) sînt expuşi celui mai ridicat grad de sărăcie. Peste o treime dintre copiii săraci locuiesc în gospodării de agricultori, fiind expuşi la un risc de sărăcie de şapte ori mai mare faţă de copilul unui salariat. Avantajaţi de creşterea economică au fost mai ales angajaţii şi angajatorii, al căror risc de sărăcie a fost redus semnificativ, ca şi în cazul absolvenţilor de studii superioare, dar şi pensionarii, mai relevă studiul BM. Astfel, în perioada 2003-2006, sărăcia pensionarilor s-a redus la jumătate, iar procentul de pensionari din numărul total de săraci a scăzut. În schimb, romii continuă să fie un segment sărac semnificativ în rîndul minorităţilor. 60% din ei se află stadiul de sărăcie absolută. Tot din grupurile vulnerabile fac parte şi femeile necăsătorite şi cele de peste 65 de ani sau familiile cu trei sau mai mulţi copii. Banca Mondială a identificat şi cele două scenarii posibile ale prognozei dinamicii sărăciei pe 2007-2010. Astfel, la o creştere economică între 2 şi 5%, în 2010, sărăcia absolută ar putea să ajungă între 7 şi 9%.