Nivelul infracţiunilor comise de români la Paris a înregistrat o scădere în mai, iunie şi iulie, în timp ce numărul românilor suspectaţi a scăzut cu 6,4% în primele şapte luni din 2012, iar al minorilor cu 15,4%, au anunţat surse din cadrul poliţiei. ”În urma unei creşteri începând din 2008 a infracţiunilor comise de români în capitala Franţei, în 2012 situaţia s-a schimbat un pic, deoarece în urma înregistrării unor creşteri în primele luni, am reuşit să îndreptăm în jos curba, în aria de competenţă a Prefecturii de Poliţie Paris”, a confirmat comisarul de divizie Gilles Beretti, şeful Unităţii de Coordonare a Luptei împotriva Imigraţiei Clandestine (UCLIC). Astfel, în primele şapte luni din 2012, în interiorul Parisului, incluzând acţiuni ale Poliţiei pentru Transporturi, 4.459 de cetăţeni români au fost suspectaţi, faţă de 4.765 în aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând o scădere de 6,42%, a precizat Beretti. Această scădere este deosebit de sensibilă în rândul minorilor. În rândul celor suspectaţi au existat 2.503 minori în 2012, faţă de 2.960 în primele şapte luni din 2011, reprezentând o diminuare de 15,44%, a adăugat comisarul. Prefectura de Poliţie Paris este angajată de mai mulţi ani într-o cooperare cu Bucureştiul în lupta împotriva infracţionalităţii în rândul românilor, principala naţionalitate a romilor, prin organizarea de acţiuni de patrulare comune la Paris.

Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a anunţat sâmbătă că Parisul va solicita, în următoarele zile, o reuniune a Consiliului European, cu scopul de a reglementa, la scară europeană, problema romilor. ”Am decis - ministrul delegat al Afacerilor Europene, Bernard Cazeneuve, va fi cel care o va face - să purtăm discuţii cu Guvernul român şi cel bulgar, deoarece este vorba de cetăţenii lor”, a declarat premierul, răspunzând la întrebările tinerilor socialişti din cadrul universităţii de vară a Partidului Socialist, la La Rochelle. Ayrault a prezidat deja, miercuri, o reuniune interministerială cu privire la acest subiect, după desfiinţarea în timpul verii a taberelor ilegale de romi, ceea ce a suscitat criticile unor asociaţii şi a unor membri din aripa de stânga a Partidului Socialist. Guvernul francez a relaxat apoi condiţiile de angajare pentru români şi bulgari, principalele naţionalităţi de romi. Politica de fermitate a Guvernului socialist cu privire la desfiinţarea taberelor ilegale, precum şi expulzările realizate de ministrul de Interne, Manuel Valls, au stârnit antipatie în cadrul mişcării franceze de stânga şi a provocat punerea sub observaţie a Franţei de către Comisia Europeană.