Grupul de Contact pentru Kosovo s-a reunit, luni, la Sofia pentru o reuniune de două zile consacrată negocierilor privind statutul provinciei Kosovo. În cursul reuniunii precedente, ce a avut loc la începutul acestei luni, cei şase membri ai Grupului au discutat calendarul negocierilor, încercînd să stabilească statutul provinciei administrate de Naţiunile Unite şi reiterînd sprijinul pentru trimisul special al Naţiunilor Unite, Martti Ahtisaari. Acesta a expus problema reprezentanţilor politici ai Rusiei, Statelor Unite, Franţei, Marii Britanii, Germaniei şi Italiei, în timp ce azi s-au alăturat oficialii ţărilor din Europa de Sud-Est şi cei ai Uniunii Europene, Alianţei Nord-Atlantice, Naţiunilor Unite şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Serbia este reprezentată de ambasadorul Dejan Sahovic, adjunctul ministrului Afacerilor Externe. Şeful Misiunii Naţiunilor Unite în Kosovo, Joachim Ruecker şi premierul Agim Ceku sînt, de asemenea, prezenţi, alături de oficiali din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Slovenia şi Turcia.

Întîlnirea de la Sofia are loc la numai două zile după ce preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a efectuat o vizită la Washington. Potrivit presei, evenimentul nu a produs nicio schimbare în atitudinile celor două state. Reprezentanţii americani au sugerat că soluţia statutului provinciei Kosovo este independenţa, în timp ce autorităţile de la Belgrad insistă că aceasta este inacceptabilă.

Teoretic, provincia Kosovo face parte din Serbia, însă este administrată de Naţiunile Unite încă din anul 1999. Cea mai mare parte a populaţiei regiunii este alcătuită din albanezi, care solicită independenţa. Negocierile mediate de Naţiunile Unite privind viitorul provinciei Kosovo nu au rezolvat pînă în prezent impasul politic. O decizie pripită riscă să provoace un precedent periculos, într-o regiune marcată de frămîntări interetnice, soldate în anii `90 cu sîngerosul război din fosta Iugoslavie.

Rusia profită de ocazie

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut recunoaşterea regiunilor separatiste gruzine Oseţia de Sud şi Abhazia, fără a menţiona Transnistria. În cursul unei întîlniri cu politologii occidentali, Vladimir Putin a declarat că "doar proştii refuză să înţeleagă că situaţiile din Kosovo, Oseţia de Sud şi Abhazia sînt similare". Pentru prima dată preşedintele Putin nu a menţionat Transnistria în acest context. Acesta a reiterat criticile formulate la adresa puterilor occidentale acuzate de Moscova de aplicarea unor standarde duble faţă de conflictele din Balcani şi cele din fostele republici sovietice. Vladimir Putin a declarat că în cazul în care provincia sîrbă Kosovo va obţine independenţa, Rusia îşi va revizui politica în spaţiul ex-sovietic.

Preşedintele rus a declarat în discursurile rostite anterior că recunoaşterea în plan internaţional a independenţei provinciei Kosovo va crea un precedent care trebuie aplicat pentru reglementarea conflictelor din Gruziia şi Republica Moldova. Reprezentanţii Uniunii Europene şi ai Departamentului de Stat american resping poziţia Rusiei, apreciind că situaţia din Balcani nu poate fi acceptată în cadul diferendelor din spaţiul ex-sovietic. Adjunctul ministrului rus al Afacerilor Externe a declarat, săptămîna trecută, că referendumul din 17 septembrie, organizat de Tiraspol, va trebui luat în calcul în cadrul procesului de negocieri pentru reglementarea crizei transnistrene.

Regiunea separatistă gruzină Oseţia de Sud a anunţat, luni, că va convoca în luna noiembrie un referendum privind independenţa regiunii, o decizie care va tensiona suplimentar relaţiile dintre Rusia şi Gruzia. Oseţia de Sud, care s-a separat de Gruzia la începutul anilor '90, a devenit una dintre principalele surse de tensiune în relaţiile dintre Moscova şi Tbilisi. Gruzia acuză Rusia că îi susţine pe liderii provinciei rebele, iar Parlamentul gruzin a acuzat în iulie autorităţile de la Moscova că încearcă să anexeze Oseţia de Sud şi Abhazia.