Una dintre cele mai nedorite poziţii din perspectiva numărului de avorturi înregistrate în UE este deţinută de România. Ţara noastră se află pe locul întîi al acestui top, deşi numărul întreruperilor de sarcină a scăzut (200.000), în prezent, de cinci ori faţă de anul 1990 şi este, în continuare, mai mic decît numărul de naşteri (300.000). Potrivit medicilor, chiar dacă pare să fie o metodă banală din punct de vedere medical, avortul poate lăsa leziuni pe col, perforaţii, hemoragii şi poate avea chiar efecte traumatizante. Femeile care se adreseză cabinetelor medicale pentru a-şi face un chiuretaj au, în mare parte, vîrste cuprinse între 25 şi 35 de ani. Cu toate acestea, nici femeile trecute de această vîrstă nu ezită să apeleze la această metodă.

Peste 20% din românce au făcut cel puţin patru avorturi. Potrivit medicilor, numărul deceselor cauzate de întruperile de sarcină este destul de mic, înregistrîndu-se 10 - 12 pe an. Decesele sînt cauzate, în primul rînd, de avorturile provocate după modalităţi empirice. Medicii ginecologi atrag atenţia asupra faptului că, în urma unui chiuretaj, fertilitatea se produce mult mai repede, adică la mai puţin de 11 zile după avort. După şapte zile de la avort, orice contact sexual neprotejat poate duce la sarcină. Conform celor mai recente date raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în România, în anul 2004, s-au înregistrat 883,37 de avorturi raportat la 1.000 născuţi vii, ceea ce plasează ţara noastră pe primul loc în UE. Comparativ, în aceeaşi perioadă şi raportat la acelaşi număr de naşteri vii, Cehia a înregistrat 282,34, Finlanda 192,03, Suedia 341,37, Rusia 1067,9, iar Ucraina 618,07.