Scandalul amplului program de monitorizare a telecomunicațiilor desfășurat de Agenția americană de Securitate Națională (NSA) nu numai că a condus la relații tensionate între SUA și aproape tot restul lumii, dar a pornit o adevărată ofensivă în domeniu. Cu ocazia vizitei efectuate în Cuba, președintele rus, Vladimir Putin, și-a adus aminte, de exemplu, de vechea stație de interceptare aflată pe teritoriul acestei țări. Și are de gând să o redeschidă!

PRIETENIE... LA CUȚITE După atentatele de la 11 septembrie 2001, când lumea găsea un inamic comun împotriva căruia să își îndrepte atenția - terorismul, iar relațiile dintre SUA și Rusia păreau unite pe veci în fața tiraniei extremiștilor de orice fel, oficialii de la Moscova au decis să facă un gest de prietenie față de omologii de la Washington și au închis baza de la Lourdes, localitate situată la sud de Havana. Pe atunci, relațiile cu Fidel Castro erau mai puțin apropiate și părea o decizie strategică bună. Între timp, scandalul de spionaj, disputele cu privire la scutul antirachetă din Europa și situația din Ucraina au erodat înțelegerea dintre Rusia și SUA. În prezent, Rusia are mari interese în America Centrală și prea puțini prieteni printre liderii occidentali, iar baza și-a recăpătat importanța de odinioară. Stația de interceptări din Cuba a fost înființată în 1964, imediat după criza rachetelor care a fost foarte aproape de a declanșa al Treilea Război Mondial. Se află la numai 250 de kilometri distanță de țărmul american, iar în vremurile ei de glorie, avea și până la trei mii de angajați. Baza era folosită pentru a asculta semnalele radio emise de submarine și orice comunicații prin satelit efectuate de marina americană.

Intențiile rusești au fost deconspirate de ziarul ”Kommersant”, iar deocamdată, Ministerul rus al al Apărării a refuzat orice comentariu pe acest subiect. Ipoteza redeschiderii stației de interceptare a comunicațiilor din Cuba pare însă un motiv foarte serios pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să șteargă 90% din datoria autorităților de la Havana. E drept că aceasta data de pe vremea Uniunii Sovietice, o eră care îi este foarte dragă liderului de la Kremlin. Rusia plătește anual Cubei 200 de milioane de dolari pentru paza și lucrările de întreținere a bazei.

INFORMAȚII PROTEJATE Nu numai guvernele spionează, ci și unele mari companii recurg la această tactică împotriva propriilor angajați. British Broadcasting Corporation (BBC), cel mai mare radiodifuzor public din lume, a monitorizat în secret, în ultimii doi ani, conturile de e-mail ale angajaţilor săi, pentru a găsi ”cârtiţa” care furniza informaţii confidenţiale despre organizaţie. Aşadar, 81 de angajaţi au avut monitorizate conturile de e-mail, începând din 2012, când au fost investigate acuzaţii de fraudă, hărţuire, luare de mită şi încălcarea confidenţialităţii. Cercetările legate de presupusele scurgeri au ajuns de la patru în 2012 la zece în 2013, au arătat cifrele oficiale. Dar radiodifuzorul nu spune ce informaţii consideră că au fost transmise din organizaţie.

Conducerea BBC s-a confruntat cu momente dificile, începând cu acuzaţiile de pedofilie aduse lui Jimmy Savile, în 2012. De asemenea, acest scandal a condus la demisia fostului director general George Entwistle, care ar fi încasat 450.000 de lire sterline pentru 54 de zile la locul de muncă, demisionând pe 10 noiembrie 2012, în plin scandal generat de tratamentul editorial adoptat de BBC faţă de acuzaţiile de pedofilie aduse lui Jimmy Saville, unul dintre foştii prezentatori-vedetă ai grupului între anii 1960 şi 1980. Monitorizarea în secret a conturilor de e-mail ale angajaţilor a fost realizată de Serviciul de Investigaţie al BBC. S-a confirmat că au existat 30 de ocazii în 2012 şi alte 51 în 2013 când Serviciul de Investigaţie a pătruns ilegal în conturile de e-mail ale angajaţilor, pentru a verifica dacă este ceva în neregulă. De 14 ori au fost accesate conturile pentru presupuse scurgeri de informaţii şi de 15 ori pentru a se verifica acuzaţii de fraudă. Patru conturi au fost accesate pentru acuzaţii de furt, patru pentru hărţuire, unul în legătură cu o reclamaţie de violenţă şi unul în legătură cu o anchetă pentru luare de mită. De asemenea, au fost 24 de situaţii în care BBC a accesat conturile angajaţilor ca parte a unui caz disciplinar intern şi alte patru situaţii când Poliţia a întocmit o cerere oficială ca parte a unei anchete penale. Totodată, conturile de e-mail au fost accesate de zece ori în legătură cu utilizarea abuzivă a computerelor şi de alte trei ori când au existat acuzaţii de comunicare maliţioasă. ”BBC monitorizează rareori conturile de e-mail ale angajaţilor şi doar în circumstanţe excepţionale, când este rezonabil, necesar şi reprezintă un răspuns proporţional”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. ”Monitorizarea conturilor de e-mail este legată invariabil de anchete penale sau disciplinare, iar angajaţii sunt conştienţi că monitorizarea poate să apară”, a mai precizat acesta.