Senatul a dat vot final pe iniţiativa legislativă ce stabileşte alocarea numărului de ore, în funcţie de nivelul de învăţământ. Astfel, elevii de şcoală primară vor petrece 20 de ore săptămânal în instituţie, cei din ciclul gimnazial 25 de ore, iar cei din ciclul liceal 30 de ore.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.66 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 aparţine mai multor senatori şi deputaţi PSD şi a fost adoptată luni în plenul Senatului.

Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este în medie 20 de ore pe săptămână, la învăţământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi 30 de ore la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.

Proiectul mai prevede:

În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică-bullying.

În vederea asigurării accesului la învăţământul general obligatoriu, unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal.

În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic, se vor introduce sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecţionare asupta problemelor legate de violenţa psihologică-bullying, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii educaţionale potrivite.

Instituţiile de învăţământ superior de stat acordă cel puţin 10 locuri bugetate în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din sistemul de protecţie socială, în cazul în care lucrurile nu se ocupă universităţile le redistribuie către ceilalţi candidaţi.

Violenţa psihologică-bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice/verbale/relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere şi au drept de consecinţă atingerea demnităţilor, crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradantă, umilitoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau categorie defavorizată, ori de convingerile, sexul sau orientare sexuală caracteristicile personale acţiune sau serie de acţiuni, comportamente.

Iniţiativa a fost trimisă la reexaminare de Preşedintele Klaus Iohannis şi adoptată de Camera Deputaţilor, în forma primită în urma reexaminării. Senatul a adoptat proiectul, luni, ca for decizional.