Criza financiară ce a afectat serios sistemul de sănătate din România, sistem care şi aşa se confrunta cu mari probleme, nu face altceva decât să îngroape, la propriu, spitalele. Multe dintre unităţile sanitare cu paturi din ţară îşi desfăşoară activitatea la limita supravieţuirii, pacienţii devenind deja importanţi susţinători ai sistemului de sănătate. Dacă ai ghinionul să te internezi în această perioadă într-un spital din ţară, constaţi că totul costă, chiar dacă o viaţă ai plătit sau plăteşti la fondul de sănătate. Sunt unităţi sanitare unde personalul medical ridică din umeri şi-şi pune bolnavii să-şi plătească analize medicale, absolut necesare în stabilirea diagnosticelor, să plătească tratamente, materialele sanitare, dar şi unele investigaţii imagistice. Încet dar sigur, sistemul de sănătate de stat se transformă într-un sistem de sănătate privat, care însă nu oferă nici măcar un sfert din condiţiile pe care în prezent le oferă sistemul privat. Din păcate, sunt situaţii când pacienţii chiar nu pot suporta în totalitate cheltuielile la care care sunt supuşi. Chiar şi zicala „Sănătatea mai presus de orice” aproape că nu mai are nicio valoare, atunci când un pacient află că trebuie să suporte o intervenţie care depăşeşte cu mult potenţialul său financiar. Sunt operaţii ale căror costuri ajung la câteva sute de milioane de lei, la care se adaugă şi cheltuielile de recuperare post operatorii. În aceste situaţii nici medicii nu au ce face. Şi, în aceste condiţii, ce soluţie rămâne? Închiderea spitalelor. Într-o situaţie similară se află şi Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, una dintre unităţile de referinţă din sistemul de sănătate românesc. Unitatea se află în incapacitatea de a-şi duce la îndeplinire menirea pentru care există, respectiv tratarea pacienţilor.

SPITALELE CONSTĂNŢENE, CU ACELEAŞI PROBLEME Şi unităţile sanitare cu paturi constănţene se confruntă cu probleme grave financiare, pacienţii fiind puşi, nu de puţine ori, să-şi cumpere tratamentele, dar şi să-şi plătească unele analize medicale. Tot din lipsa banilor, pacienţii sunt programaţi pentru operaţii chiar şi cu lunile. Managerii de spitale se plâng şi de faptul că instituţia cu care au relaţii contractuale – Casa de Asigurări de Sănătate – nu decontează toate serviciile prestate de către spitale. De nenumărate ori, atât managerul celei mai mari unităţi sanitare din judeţ – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa – dr. Dan Căpăţână, cât şi managerul Spitalului Municipal Mangalia, dr. Liviu Mocanu, au tot reclamat faptul că unităţile pe care le conduc au de primit sume importante, bani cu care s-ar fi putut asigura necesarul de medicamente.

SALVAŢI SĂNĂTATEA, SALVAŢI PACIENŢII! Colegiul Medicilor din România (CMR) a luat cunoştinţă cu îngrijorare de situaţia institutului. „Din păcate, situaţia nu este singulară, toate unităţile spitaliceşti neavând în prezent asigurată finanţarea corespunzătoare necesară până la sfârşitul anului. CMR a semnalat, în mod repetat, încă din momentul aprobării bugetului, faptul că acesta este subdimensionat, în raport cu patologia reală a populaţiei din România şi cu cheltuielile necesare unităţilor medicale”, a declarat preşedintele CMR, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae. Reprezentantul medicilor din România spune că „finanţarea condiţionată a sistemului sanitar de aşa-zisele reforme făcute pe genunchi,la solicitarea unor birocraţi fără cunoştinţe elementare de politici de sănătate, nu constituie altceva decât un atentat direct la siguranţa pacienţilor”. „Colegiul Medicilor solicită de urgenţă rectificarea bugetului şi alocarea sumelor necesare pentru funcţionarea sistemului spitalicesc şi pentru tratarea bolnavilor din România”, conchide preşedintele CMR.