Rusia - Alertă de tsunami

O alertă de tsunami a fost declanşată în principalul oraş din Kamceatka, în Extremul Orient rus, în urma unui cutremur de magnitudine 7,3 grade pe scara Richter în estul Insulelor Kurile, a anunţat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă. Cutremurul s-a produs la est de insulele Kurile, un arhipelag din oceanul Pacific aflat în centrul unei dispute teritoriale dintre Rusia şi Japonia. Pe scara Richter un seism cu magnitudinea 6 este considerat puternic.

Franţa - Atac asupra unei sinagogi

Cel puţin o sticlă incendiară a fost lansată joi spre uşa sinagogii din suburbia pariziană Villeneuve-Saint-Georges. Pompierii au confirmat că au intervenit joi pentru stingerea incendiului care cuprinsese uşa sinagogii. Actele antisemite şi islamofobe s-au multiplicat în Franţa după începerea, la 27 decembrie, a ofensivei israeliene în Fîşia Gaza. În Franţa trăiesc 600.000 de evrei şi cinci milioane de musulmani.

Marea Britanie - Critică

Şeful diplomaţiei britanice David Miliband consideră că războiul împotriva terorismului a fost o greşeală care probabil a provocat mai mult rău decît bine. Într-un articol scris cu cîteva zile înainte de încheierea mandatului administraţiei George W. Bush, David Miliband argumentează că „ideea războiului împotriva terorismului a reuşit să unifice grupurile teroriste împotriva Occidentului”. De altfel, oficialii britanici nu mai utilizează sintagma din 2006, dar este pentru prima dată cînd un ministru britanic critică în termeni duri această strategie. „Istoricii vor judeca dacă a făcut mai mult rău decît bine”, a declarat David Miliband, argumentînd că, în opinia lui, întrega strategie a fost contraproductivă. „Cu cît aducem grupurile teroriste împreună şi tragem linii între moderaţi şi extremişti sau între bine şi rău, cu atît intrăm în jocul celor care doresc să unifice aceste grupuri”, explică acesta. „Terorismul este o tactică mortală, nu o instituţie sau ideologie”, conchide şeful diplomaţiei britanice.

Bulgaria - Marş de protest

Opoziţia bulgară de dreapta a părăsit clădirea Parlamentului pentru a se alătura marşului de protest, în semn de solidaritate cu demonstranţii. „În timp ce aceia care conduc ţara aleg să se ascundă în spatele zidurilor groase ale Parlamentului, noi vom fi afară, cu protestatarii”, a declarat Martin Dimitrov, preşedintele Uniunii Forţelor Democratice. Anterior, în timpul sesiunii parlamentare, liderul partidului Democraţii pentru o Bulgarie Puternică, Ivan Kostov, a cerut demisia ministrului de Interne Mihail Mikov, din cauza violenţei cu care poliţiştii au dispersat demonstranţii, miercuri. Între timp, 27 dintre cele 180 de persoane reţinute în urma protestelor au fost condamnate în urma unor procese desfăşurate rapid. Şapte judecători au fost convocaţi, miercuri noaptea, la sediile a trei secţii de poliţie din capitala bulgară, pentru a examina acuzaţiile pe loc. Din cele 37 de persoane care au fost acuzate de instigare la violenţă în timpul protestului din faţa Parlamentului, 27 au fost condamnate în baza Ordonanţei pentru combaterea huliganismului. Patru persoane au fost condamnate să plătească amenzi de cîte 15 euro, opt au primit amenzi de cîte 25 de euro, nouă persoane au fost condamnate să plătească amenzi de cîte 50 de oeuro, iar alte cinci la amenzi de 100 de euro fiecare. O persoană a fost condamnată la cinci zile de închisoare. Pentru că unul dintre inculpaţi este minor, cazul a fost trimis Comitetului pentru Combaterea Actelor Anti-Sociale Comise de către Minori. Alte nouă persoane au fost achitate.

Ucraina - Speranţe de demitere

Parlamentarii din cadrul Partidului Regiunilor, cea mai mare formaţiune politică din Ucraina, aflată în opoziţie, speră să obţină demisia Guvernului condus de Iulia Timoşenko în luna februarie. „Cred că în februarie este posibilă demiterea”, a declarat vicepreşedintele partidului, Anna Herman, adăugînd că partidul intenţionează să organizeze consultări cu reprezentanţii altor forţe politice. Partidul Regiunilor susţine demisia imediată a Guvernului şi a preşedintelui Iuşcenko.

Slovenia - Candidatură respinsă

Aproape jumătate dintre sloveni ar participa la un referendum privind aderarea Croaţiei la UE, iar cei mai mulţi dintre ei ar respinge intrarea vecinului lor în blocul de 27 de state membre. Potrivit sondajului realizat de agenţia slovenă Mediana, în perioada 8-12 ianuarie, pe un eşantion de 712 persoane şi publicat în săptămînalul croat „Globus”, 48,2% dintre sloveni ar vota într-un referendum privind aderarea Croaţiei la UE, în timp ce 31,5% nu ar participa. 47,5% dintre respondenţi ar vota împotriva intrării Croaţiei în UE, doar 36,8 procente ar fi în favoarea acestei aderări. Slovenia a avertizat în mod repetat că va organiza referendum, în cazul în care cele două ţări nu îşi rezolvă disputa frontalieră cu care se confruntă de la dezmembrarea fostei Iugoslavii în 1991. Oficialii de la Ljubljana îi acuză pe omologii de la Zagreb că ar pretinde, în mod ilegitim, o parte din Marea Adriatică, din vecinătatea oraşului sloven Piran şi că ar interzice navelor slovene accesul direct în apele internaţionale. Disputa dintre cele două state mai vizează şi o zonă de la graniţa lor comună cu Ungaria.

Venezuela - Realegerea pe termen nelimitat a preşedintelui

Parlamentul de la Caracas a aprobat o modificare a Constituţiei pentru a permite realegerea pe termen nelimitat pentru toate mandatele supuse sufragiului universal, printre care şi cel al preşedintelui Hugo Chavez, care urmează a fi supusă în 30 de zile unui referendum. Dacă această modificare va fi aprobată prin referendum, va permite preşedintelui Chavez să candideze, în 2012, pentru un al treilea mandat, Constituţia în vigoare nepermiţînd decît două. Parlamentul venezuelean este controlat de partidul aflat la putere al lui Hugo Chavez, Partidul Socialist Unit din Venezuela. Opoziţia susţine că dacă această modificare va fi adoptată va constitui o încălcare a Constituţiei, afectînd principiul alternanţei la putere şi facilitând menţinerea la putere a lui Hugo Chavez. Opoziţia a amintit că problema realegerii pe termen nelimitat a preşedintelui a fost deja respinsă prin referendum în decembrie 2007.

Ungaria - Livrare de electricitate

Sectorul energetic ungar s-a pregătit joi să furnizeze electricitate şi gaze Slovaciei, grav afectată de întreruperea livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina, fiind obligată să îşi închidă cea mai mare centrală electrică în această săptămînă. Producătorul ungar de electricitate MVM a anunţat că a semnat un acord cu omologul său slovac, Slovenske Electarne, privind furnizarea de electricitate în cazul în care partea slovacă ar avea nevoie. Grupul ungar este dispus să furnizeze între 100 şi 200 de megawaţi, suficienţi pentru a acoperi consumul unui oraş mare pentru maximum o zi. Electricitatea ar fi produsă de două centrale pe bază de cărbune şi o centrală de gaz care funcţionează în prezent cu păcură.

Noua Caledonie - Seism

Un cutremur cu magnitudinea de 6,8 grade s-a produs joi în Noua Caledonie, teritoriu de peste mări al Franţei, a anunţat Institutul American de Geofizică. Cutremurul, produs la circa 160 de kilometri la vest de insula Hunter, în insulele Loialităţii, a avut epicentrul la o adîncime de 93 de kilometri. Nicio alertă de tsunami nu a fost emisă, a precizat Centrul de alerte pentru tsunami cu sediul în Hawaii.