Alimentele funcţionale includ o varietate de componenţi, nutrienţi sau non-nutrienţi, ce afectează funcţiile organismului relevante pentru starea de bine şi sănătate sau pentru reducerea riscului de îmbolnăvire, susţine directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. “Conceptul major, rezultat în urma numeroaselor studii şi cercetări de nutriţie, este cel definit ca “dietă echilibrată” şi diversificată, urmare a descoperirii nutrienţilor şi a necesităţilor de nutrienţi pentru creştere, dezvoltare şi menţinere a sănătăţii fizice şi mintale a organismului”, explică profesorul. El este de părere că sănătatea nu înseamnă numai absenţa bolii, ci presupune bunăstarea fizică, mintală şi psihologică. “Alimentele sunt necesare nu numai pentru dezvoltare, creştere şi menţinere a sănătăţii, dar astăzi se recunoaşte faptul că alimentul joacă un rol cheie în calitatea vieţii”, spune prof. dr. Mencinicopschi. În prima jumătate a secolului XX au fost identificaţi nutrienţii esenţiali şi s-au stabilit standarde nutriţionale pe baza unor noi concepte. Adoptând o nutriţie optimă, prin utilizarea de alimente funcţionale, se urmăreşte optimizarea funcţiilor fiziologice şi atingerea maximului de bunăstare, sănătate şi calitate a vieţii. Dieta trebuie astfel alcătuită încât să răspundă necesităţilor biochimice fiziologice specifice fiecărei persoane. O selecţie optimă a nutrienţilor se poate face cunoscând interacţiunile dintre gene, factorii nutriţionali şi de boală, deoarece acestea determină reacţia specifică individuală fiecărui consumator, în ceea ce priveşte răspunsul benefic sau advers. Variaţiile dintre persoane sunt determinate genetic referitor la efectul componentelor alimentare ca factori de protecţie sau de risc pentru anumite boli. În practică, sunt câteva domenii ale fiziologiei umane în care alimentele funcţionale joacă un rol important: reducerea riscului de îmbolnăvire, promovarea şi păstrarea statusului de sănătate; creşterea şi dezvoltarea în perioadele gravidiei, copilăriei şi adolescenţei; precum şi în perioadele de pre- şi menopauză, pre- şi andropauză; reglarea proceselor metabolice bazale; protecţia împotriva stresului oxidativ; fiziologia cardiovasculară; fiziologia gastrointestinală; performanţa fizică şi formă etc. “Termenii de alimente funcţionale şi alimente dietetice sunt uneori confundaţi. Alimentele dietetice sunt alimente care satisfac cerinţe nutriţionale ale grupurilor specifice populaţionale: alimente pentru sugari şi copii; alimente pentru diete energetic-restrictive pentru regimuri de slăbire; alimente pentru sportivi; alimente pentru utilizări medicale speciale”, spune profesorul. Termenul „aliment funcţional“ a fost creat în Japonia de către Japanese Foods for Specified Health Use (FOSHU) pentru a include: alimente nutraceutice; vitafoods; pharmafoods; suplimente dietetice; medifoods şi alimente fortifiante, altfel spus: alimentele care aduc beneficii sănătăţii, fără a fi medicamente.