Un constănţean riscă să îşi piardă mîinile din cauza arteritei

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Un constănţean riscă să îşi piardă mîinile din cauza arteritei

Social 28 Ianuarie 2008 / 00:00 1085 accesări

Arterita, denumită de medici arteriopatie obliterantă cronică, este o boală a arterelor care constă în reducerea progresivă a diametrului interior al acestora. Astfel, fluxul de sînge care trebuie să ajungă la ţesuturi este mic. De obicei, boala evoluează lent, insidios, fără ca pacientul să fie conştient de apariţia ei în fazele incipiente. Primele manifestări ale bolii sînt durerile musculare apărute la efort la nivelul labei piciorului şi al gambei. Cel mai frecvent, durerea se localizează la nivelul moletului (partea musculară a gambei). Durerea este agravată de efort şi se calmează în repaus. Specificul acestei dureri este că apare în timpul mersului după aceeaşi distanţă parcursă, dispare rapid în repaus şi reapare la efort. Acest fenomen poartă denumirea medicală de claudicaţie intermitentă. Agravarea bolii se traduce prin scăderea în timp a distanţei pe care pacientul o poate parcurge pînă la apariţia durerii, ajungîndu-se în final la durere şi în repaus. Aceasta este prezentă, de obicei, la nivelul labei piciorului şi al degetelor. În această fază a arteritei, pacientul se simte mai bine dacă stă cu piciorul atîrnat la marginea patului. Tot în această etapă apar, de obicei, modificări ale aspectului piciorului: pielea se subţiază, reducerea pilozităţii, îngroşarea unghiilor, însoţite de învineţirea pielii şi scăderea temperaturii locale. Pacientul poate acuza, în afară de durere, amorţeli, senzaţie de arsură, furnicături, senzaţie de răceală la nivelul piciorului. După apariţia durerii la repaus, arterita evoluează către apariţia leziunilor ischemice (înfundarea arterei) şi a necrozelor pe suprafeţe din ce în ce mai mari, pînă la compromiterea definitivă a membrului afectat. Problema este că majoritatea pacienţilor se prezintă la medic în acest stadiu al bolii, cînd nu se mai poate face altceva decît amputarea unui segment al membrului afectat. Cea mai frecventă amputare a pacientului este: „Care este cauza?”. Răspunsul este, de cele mai multe ori, greu de dat. Sînt cunoscuţi mai mulţi factori de risc care duc la apariţia bolii: fumatul, vîrsta, dislipidemia, hiper¬tensiunea arterială, diabetul zaharat, se¬dentarismul, obezitatea. În Clinica de Chirurgie Cardio-Vasculară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă există mulţi pacienţi care suferă de arterită, însă zilele trecute a fost internat un bolnav care a rămas fără picioare şi acum riscă să îi fie amputate şi mîinile. Medicii spun că bărbatul a ajuns astfel din cauza fumatului. Din cauza bolii care a evoluat cu repeziciune, în doi ani, medicii au fost obligaţi să-i amputeze ambele picioare pînă la genunchi. Boala a continuat să-l macine pe bărbat, care a mai pierdut cinci degete de la mîini. “Săptămîna aceasta vom opera pacientul. Vom încerca să îi salvăm mîinile. Va fi o intervenţie destul de dificilă”, a declarat şeful Clinicii de Chirurgie Cardio-Vasculară, prof. univ. dr. Mircea Pătruţ. Statisticile arată că, în ţara noastră, fumatul omoară 33.000 de persoane anual, iar unul din patru decese sînt cauzate de bolile asociate fumatului.



12