Au dispărut din programele teatrelor de revistă cupletele. Sau, mă rog, nu par a mai fi la modă. E drept, cu cîteva excepţii, cele mai multe dintre aceste cuplete îi vizau cu predilecţie pe frizer şi ospătarii care luau ciubuc. În acea perioadă, nu auzise nimeni pe la noi despre... corupţie. Habar nu avea opinia publică de aşa ceva. Frizerii şi ospătarii, ultimii deprinşi să boteze vinul cu apă, reprezentau plaga societăţii. Ce vremuri! Unde sînt frizerii de altădată, care se mulţumeau cu o atenţie de cîţiva lei? Unde sînt ospătarii din acea perioadă romantică obişnuiţi şi ei să rotunjească mai cu milă notele de plată?! Păi, ăia, faţă de şacalii care au jecmănit ţara noastră, care ne-au chelit definitiv, ăştia frizeri, nu-i aşa?, sînt nişte bieţi copilaşi! Am constatat însă că unele mesaje ale cupletelor de altădată sînt valabile şi astăzi, chiar dacă nu sînt prea multe la număr. De pildă, îmi tot sună în cap, în ultima vreme, văzînd cu cît dispreţ sînt tratate anumite fenomene, un vechi refren lansat de generaţia de aur de la "Fantasio": "Întrebaţi, întrebaţi, că răspuns tot n-o s-aflaţi". Nici că se poate un refren mai de actualitate! Care se potriveşte de minune cu democraţia noastră originală. Croită pe calapodul şmecherilor şi a jefuitorilor de profesie. Pentru că, iată, jefuitorul a fost inclus în nomenclatorul meseriilor pentru care trebuie o înaltă calificare. Chestia cu doi ştiuleţi şutiţi din lanul de porumb e apanajul amărăştenilor. Altoiţi, pe tema asta, de nu se văd, de justiţie! Jefuitorul de profesie are acum o altă perspectivă. Pentru el, lanul de porumb e ţara. Acolo se afundă dumnealui ca să fure mai bine. Să fure fabrici şi uzine. Terenuri. Păduri întregi. Ce legătură are asta cu refrenul de la "Fantasio"? Nu e vorba numai de jefuitorul de profesie. Ceea ce ne supără este nesfîrşitul joc de-a surda cu autorităţile. "Întrebaţi, întrebaţi, că răspuns tot n-o s-aflaţi". Scrie presa despre marile tunuri financiare care au zguduit ţara noastră? Scrie. Şi ce dacă? Îi pasă cuiva? Răspunde cineva la întrebarea de bază a opiniei publice: "Unde sînt bănuţii noştri?". Iese vreo instituţie abilitată în faţă ca să calmeze spiritele? Să prezinte explicaţii plauzibile. Măcar să ne dea un semn că cineva se preocupă de chestiunea asta. Că doar nu-i vorba de doi ştiuleţi furaţi din lanul de porumb. Mamă, mamă, ce anchete la sînge se mai fac în astfel de cazuri! Comisii complexe. Poliţişti şi procurori. Vin chiar şi specialişti care atrag atenţia că furtul a doi ştiuleţi de porumb poate deregla întreaga producţie de cereale a României. Cu efecte negative şi asupra alimentaţiei mondiale pe cel puţin şase ani. Că plimbă unii banii de la bugetul de stat la bugetul propriu, ei bine, asta nu interesează pe nimeni! Vreţi să fie acuzate unele instituţii ale statului că limitează dreptul la libera circulaţie? Inclusiv libera circulaţie a banilor storşi de la contribuabili. "Întrebaţi, întrebaţi, că răspuns tot n-o s-aflaţi". Sărmanele instituţii ale statului au surzit de tot! Suferă de otită acută. De atîta ascultare a telefoanelor! Degeaba întrebi. E ca şi cum ai vorbi cu pereţii. Îmi cer scuze, nu vreau să jignesc tagma pereţilor. Nu vreau să-i înjosesc în faţa opiniei publice constănţene. Pentru că ei reprezintă pentru anumite categorii sociale un sprijin. Am sesizat că anumiţi concetăţeni de-ai noştri sînt preocupaţi să rezeme cît mai mult pereţii. Din păcate, acelaşi lucru îl fac şi cei cu răspunderi portocalii! Dar, din păcate, dacă îi întrebaţi, nu vă faceţi nici o iluzie, răspuns tot n-o s-aflaţi. Cică, zic unii, orice afacere murdară cu granguri este strict confidenţială. Pînă se dă NUP. Tehnologia de coacere a NUP-ului prevede clar, pentru reuşita ecuaţiei, respectarea cu stricteţe a unei lungi perioade de... confidenţialitate. Dacă nu ştiaţi, confidenţialitatea marchează anotimpul ploilor. Îşi aranjează şmecherii ploile...