Fostul preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, a fost propus, vineri, de grupul parlamentar comunist, în cadrul şedinţei Parlamentului, drept unul dintre membrii delegaţiei moldoveneşti la Consiliul Europei. În proiectul de hotărîre al Parlamentului, Vladimir Voronin nu figurează pe lista membrilor acestei delegaţii. Pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului au figurat două subiecte: definitivarea structurii Guvernului şi constituirea delegaţiei Parlamentului R. Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Tot ieri, FMI şi-a anunţat disponibilitatea de a începe negocieri cu R. Moldova, imediat după numirea în funcţie a unui nou guvern la Chişinău. ”Sîntem gata să delegăm o echipă de experţi imediat după numirea în funcţie a noului guvern, pentru a discuta toate formele de cooperare posibile, inclusiv asistenţa prin intermediul unui program susţinut financiar de FMI”, se arată într-o scrisoare de răspuns transmisă de directorul general al FMI, preşedintelui Parlamentului moldovean, Mihai Ghimpu. Deputatul PLDM Veaceslav Ioniţă a apreciat că FMI ar putea acorda R. Moldova între 300 şi 500 de milioane de dolari. În iunie, şeful misiunii Departamentului Europa al FMI, Graeme Justice, anunţase că negocierile cu R. Moldova vor fi amînate pînă în toamna acestui an, adăugînd că discuţiile pentru încheierea unui nou program de finanţare au eşuat din cauza evoluţiilor politice de la Chişinău.

Într-o întrevedere avută cu preşedintele Vladimir Voronin, Justice precizase că delegaţia va reveni la Chişinău după alegerile parlamentare anticipate şi desemnarea unui nou guvern, adăugînd că FMI este dispus în continuare să acorde sprijin financiar R. Moldova. Voronin a criticat, ulterior, ”gîfîielile şi condiţiile impuse de FMI”, apreciind că împrumutul de 500 de milioane de dolari promis de Federaţia Rusă ar reprezenta, în schimb, ”o investiţie unică în economia moldovenească”.

Acordurile dintre MoldovaGaz şi Gazprom ar putea fi revizuite

Acordurile privind transferarea controlului companiei MoldovaGaz către Gazprom ar putea fi revizuite în viitorul apropiat, de către noul guvern de la Chişinău, a relatat, vineri, ”Nezavisimaia Gazeta”. Întîlnirea de joi dintre directorul Gazprom, Aleksei Miller, ambasadorul moldovean în Rusia, Andrei Neguţă şi liderul transnistrean, Igor Smirnov, a fost motivată tocmai de temerile concernului rus privind soarta celor 50% din acţiunile MoldovaGaz pe care le deţine, au declarat surse din Parlamentul moldovean şi guvernul transnistrean. ”Este un motiv de mîndrie pentru orice stat să deţină în proprietate o astfel de companie strategică”, a declarat, recent, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, unul dintre liderii Partidului Liberal, adăugînd că acţiunile deţinute de Gazprom ar putea fi răscumpărate.

Experţii ruşi consideră că ameninţarea la adresa intereselor Gazprom este reală. ”Pe plan juridic, există cel puţin trei variante. Prima ar fi un apel la Comisia ONU, la tribunalul de arbitraj de la Stockholm, la Centrul internaţional pentru reglementarea litigiilor legate de investiţii”, afirmă analistul Dmitri Aleksandrov de la ”Financial Bridge”. ”A doua variantă este de ordin economic şi constă în răscumpărarea companiei. Singura întrebare este preţul şi dacă Gazprom ar accepta. Şi ultima, cea de-a treia, este anunţarea naţionalizării”, a adăugat el. ”Noile autorităţi vor face probabil propria anchetă şi vor stabili că la încheierea tuturor acordurilor anterioare au avut loc încălcări ale legii. Ulterior, vor depune reclamaţie în justiţie, desigur, pe teritoriul R. Moldova şi, pe baza verdictului care va fi cu siguranţă favorabil autorităţilor, vor reglementa problema printr-o metodă violentă”, apreciază Aleksandrov, adăugînd însă că o astfel de procedură va dura mult timp.