Curtea Constituțională a României (CCR) va decide, miercuri, 15 iunie, soarta a peste 800 de dosare penale în care mai mulți funcționari publici sunt acuzați de abuz în serviciu. Asta pentru că CCR trebuie să hotărască dacă prevederea legală ce reglementează această infracțiune respectă Legea Fundamentală a României. Concret, este vorba despre articolul 297, alineatul 1 din Codul penal, potrivit căruia: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. În opinia mai multor juriști și politicieni, prevederea este vagă, lăsând loc multor interpretări și abordări subiective. Din această cauză, anchetatorii ar putea ei înșiși să comită abuzuri sau să acționeze la comandă politică. Aceste argumente au stat și la baza excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de mai mulți funcționari publici cercetați pentru această infracțiune. Toate sesizările privitoare la această prevedere au fost analizate de către judecătorii CCR în 24 mai, dar pronunțarea a fost amânată pentru 15 iunie.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ CCR ACCEPTĂ EXCEPȚIILE INVOCATE

Avocatul constănțean Ionel Hașotti a declarat, pentru „Telegraf”, că în cazul în care judecătorii constituționali vor accepta excepțiile invocate, Parlamentul va fi obligat ca, în maximum 45 de zile, să pună în acord legea cu decizia CCR. „Dacă Legislativul nu ia măsuri în timp util, prevederea cu pricina se anulează de drept. Practic, dosarele aflate pe rolul instanțelor care vizează infracțiuni de abuz în serviciu rămân fără obiect. În cazul dosarelor judecate deja, se pot depune cereri de revizuire în condițiile legale”, a declarat Hașotti. De asemenea, avocatul Lucian Bolcaș consideră că nu s-ar întâmpla nimic rău dacă CCR va accepta excepțiile. „Dosarele bine construite, în care se dovedește clar existența unei intenții și a unui folos necuvenit, vor putea fi judecate în continuare fără probleme. Cele instrumentate abuziv vor rămâne fără obiect, evident”, a explicat Bolcaș.

Citește și:

Abuzul în serviciu, o noțiune definită prin... hazard?