17 cetăţeni români au fost evacuaţi din Fîşia Gaza

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

17 cetăţeni români au fost evacuaţi din Fîşia Gaza

Eveniment 09 Ianuarie 2009 / 00:00 501 accesări

Douăzeci de cetăţeni, dintre care 17 români şi trei palestinieni, au trecut, joi, frontiera dintre Fîşia Gaza şi Israel, prin punctul de la Erez. Sînt patru familii, dintre care opt sînt adulţi şi 12 copii, a anunţat ministrul de Externe Cristian Diaconescu. ”Este vorba despre o operaţiune reuşită, avînd în vedere că aceşti oameni din zona de conflict au reuşit să iasă vii şi nevătămaţi. Ne dorim să-i ajutăm şi pe ceilaţi să plece, în măsura în care doresc”, a spus ministrul. În noaptea de miercuri spre joi, 50 de persoane dintre cele contactate de Ambasada României la Tel Aviv confirmaseră că vor să fie evacuate, dar numai 20 au venit joi dimineaţă la punctul de întîlnire. Decizia de a demara o nouă operaţiune de evacuare a fost luată miercuri seară, la ora 21.30. Familiile au fost contactate de personalul Ambasadei de la Tel Aviv, în cursul nopţii, cînd li s-a comunicat ora şi locul întîlnirii pentru evacuare. Dintre cele nouă autocare puse la dispoziţie, au fost folosite şase pentru a-i transporta la Erez. La punctul de frontieră, formalităţile pentru verificarea documentelor şi eliberarea titlurilor de călătorie au durat patru ore. ”După rezolvarea formalităţilor, cei 20 de cetăţeni au fost îmbarcaţi în două autocare. O escortă militară i-a însoţit pe tot parcursul tranzitului prin Israel, pînă la graniţa cu Iordania”, a declarat Diaconescu, adăugînd că românii au fost însoţiţi şi de personal consular şi diplomatic român. De la graniţa cu Iordania, românii au fost preluaţi de ambasada României în Amman. ”Autorităţile române au organizat transportul de la Amman la Bucureşti printr-o cursă comercială. Cetăţenii evacuaţi au fost informaţi că îşi vor achita singuri transportul. Dacă nu dispun de această sumă, vor semna un angajament de plată pentru costul transportului”, a explicat şeful diplomaţiei.

Un militar israelian a fost ucis joi

Un ofiţer israelian a fost ucis joi, iar alt militar a fost rănit în luptele cu militanţi palestinieni în oraşul Gaza. ”Ofiţerul a fost ucis în urma unui atac cu obuz antitanc în centrul Fîşiei Gaza”, a anunţat purtătorul de cuvînt al armatei israeliene. Pînă în prezent, opt militari israelieni au fost ucişi de la începerea ofensivei israeliene. Patru soldaţi israelieni au fost răniţi, doi dintre aceştia fiind în stare gravă, joi, în urma unui tir de rachetă palestiniană asupra unei clădiri din sudul Israelului. Racheta a lovit zona oraşului Ein ha-Chlocha din deşertul Negev. Potrivit poliţiei israeliene, 16 rachete au fost lansate joi împotriva Israelului, una dintre acestea lovind în timpul armistiţiului israelian de trei ore, decis miercuri, din raţiuni umanitare. Cel puţin 600 de rachete şi obuze de mortier palestiniene au fost lansate de la începutul ofensivei israeliene împotriva Fîşiei Gaza, la 27 decembrie.

Cel puţin 763 de persoane au murit în ofensiva israeliană din Fîşia Gaza, potrivit unui nou bilanţ, după noile raiduri şi recuperarea a numeroase cadavre de către echipele de salvare. Numărul morţilor din Fîşia Gaza a ajuns la 763, joi după-amiază, a anunţat şeful serviciilor de urgenţă din Fîşia Gaza, Mouawiya Hassanein. În afară de 20 de persoane, printre care femei şi copii, ucise în noile atacuri de joi, serviciile de salvare au profitat de întreruperea bombardamentelor timp de trei ore pentru evacuarea cadavrelor aflate sub dărîmături din zonele în care accesul nu era posibil, în special Jabaliya, Atatra (nord) şi Zeitoun (cartier din oraşul Gaza).

Angajamentul de încetare a bombardamentului israelian timp de trei ore, în Fîşia Gaza, a fost în linii mari respectat, joi, acordîndu-se astfel un nou răgaz populaţiei, pentru a doua zi, consecutiv. S-au format cozi în faţa brutăriilor şi a magazinelor, populaţia alimentîndu-se, de asemenea, cu apă de la fîntînile publice. Numeroase vehicule au fost, de asemenea, văzute pe străzi. Şi Hamas a încetat lansarea de rachete asupra Israelului în timpul acestei scurte perioade de acalmie.

Armata israeliană a deschis focul în direcţia Libanului

Armata israeliană a deschis focul în direcţia Libanului, în urma tirurilor de rachetă care au vizat, joi dimineaţă, nordul Israelului, a declarat un purtător de cuvînt militar. Israelul a lansat cinci obuze în direcţia sudului Libanului. Mai multe rachete care au fost lansate din Liban s-au abătut, joi dimineaţă, în nordul Israelului, provocînd rănirea cîtorva persoane. În urma acestui atac, locuitorilor regiunii Nahariya li s-a cerut să rămînă în părţile protejate ale caselor lor. Un purtător de cuvînt al armatei libaneze a confirmat tirurile, declarînd că două sau trei rachete au fost lansate din sudul Libanului, fără a face precizări privind punctul de lansare.

Forţa ONU în Liban (FINUL) a anunţat că a fost informată şi că a demarat o anchetă. Un purtător de cuvînt al mişcării şiite libaneze Hezbollah din sudul Libanului, Haidar Dokmak, a declarat că gruparea verifică informaţia. Miercuri, liderul mişcării şiite libaneze Hezbollah, Hassan Nasrallah, s-a declarat pregătit pentru un nou război cu Israelul, ameninţînd statul evreu cu represalii mai importante decît cele din timpul conflictului din 2006, dacă va deschide un al doilea front, paralel celui din Fîşia Gaza. Premierul israelian, Ehud Olmert, a lansat, marţi, un avertisment către Hezbollah să nu deschidă un nou front la frontiera de nord a Israelului. Israelul a decis să mobilizeze zeci de mii de rezervişti, iar aceste efective ar putea fi parţial destinate apărării frontierei de nord a ţării în cazul unui atac al Hezbollah. La rîndul său, Guvernul libanez, care are un ministru ce reprezintă Hezbollah, a anunţat deja că Libanul nu vrea să fie implicat într-un nou război şi că formaţiunea şiită aderă la această poziţie. Guvernul libanez a condamnat, joi, lansarea unor rachete împotriva Israelului de pe teritoriul Libanului şi a cerut serviciilor de securitate să demareze o anchetă cu privire la acest incident.

Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni îşi suspendă activităţile umanitare

Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) a anunţat joi că îşi suspendă toate activităţile umanitare în Fîşia Gaza, după ce obuze ale armatei israeliene au căzut lîngă unul dintre convoaiele sale, provocînd moartea unei persoane. UNRWA distribuie alimente celor circa 750.000 de persoane din teritoriul palestinian. Raportorul ONU pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene, Richard Falk, a acuzat, miercuri, Israelul de crime împotriva umanităţii în Fîşia Gaza şi a apreciat că oficialii israelieni trebuie judecaţi. Expertul ONU, cunoscut pentru criticile sale virulente împotriva Israelului, a afirmat în cursul unei conferinţe de presă că ofensiva israeliană în Fîşia Gaza s-a desfăşurat folosind arme moderne împotriva unei populaţii care nu este capabilă să se apere.

Hamas consideră că planul egiptean nu este o bază valabilă pentru rezolvarea crizei

Hamas şi alte organizaţii palestiniene cu sediul la Damasc apreciază că iniţiativa egipteană pentru un armistiţiu permanent în Fîşia Gaza nu reprezintă o bază valabilă de rezolvare a crizei, a declarat, joi, Khaled Abdel-Mahid, liderul Frontului de luptă palestinian şi purtător de cuvînt al organizaţiilor palestiniene cu baza la Damasc, unde se află şi liderul în exil al Hamas, Khaled Meshaal. Punctul de vedere al organizaţiilor palestiniene a fost anunţat după o serie de discuţii între reprezentanţii a opt mişcări palestiniene, printre care se numără şi mişcările islamiste Hamas şi Jihadul Islamic, a precizat Abdel-Majid. ”Iniţiativa franco-egipteană nu contribuie la găsirea unei soluţii, deoarece ameninţă rezistenţa şi cauza palestiniană, permiţînd inamicului să-şi continue agresiunea”, se arată într-un comunicat publicat la Damasc. ”Mişcările palestiniene resping prezenţa forţelor sau observatorilor internaţionali în Gaza, deoarece aceasta ar avea ca scop asigurarea securităţii ocupaţiei şi consolidarea blocadei impuse rezistenţei”, adaugă textul organizaţiilor palestiniene. Planul elaborat de preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, în coordonare cu omologul său francez, Nicolas Sarkozy, prevede o încetare a focului imediată, pentru o perioadă limitată, pentru a permite deschiderea unor culoare umanitare, continuarea eforturilor egiptene în vederea încheierii unui armistiţiu permanent şi a unor aranjamente pentru securizarea forntierelor Fîşiei Gaza înaintea redeschiderii punctelor de trecere.

Israelul crede că un armistiţiu nu ar opri traficul de arme spre Gaza

Hamas nu va accepta să înceteze introducerea de arme în Fîşia Gaza în baza unui armistiţiu cu Israelul, iar trimiterea de specialişti militari americani de-a lungul frontierei Fîşiei Gaza cu Egiptul nu o va putea împiedica, potrivit unor oficiali israelieni. Aceştia estimează că în Hamas există divergenţe de opinii între aripa militară şi cea politică privind propunerea de încetare a focului făcută de Egipt şi Franţa. În vreme ce aripa politică este considerată capabilă de a impune aripii militare să accepte propunerea, Israelul crede că liderii militari ai Hamas nu vor accepta condiţia armatei israeliene de a renunţa la introducerea de arme în Fîşia Gaza. Egiptul a cerut Israelului să fie de acord cu sporirea efectivelor poliţiei sale de frontieră la graniţa cu Fîşia Gaza, o mişcare ce-i va permite să exercite un control mai eficient al contrabandei cu arme. Israelienii estimează că 300 de tuneluri pentru contrabandă erau active, de-a lungul Coridorului Philadelphi, înainte de declanşarea operaţiunii din Gaza. Circa 100 dintre acestea au fost distruse de către aviaţia israeliană. În pofida atacurilor, armata israeliană crede că Hamas încă mai încearcă să introducă armament în Fîşia Gaza prin tunelurile din Rafah.

Nicolas Sarkozy a declarat joi că Franţa şi Germania sînt dispuse să promoveze o iniţiativă comună pentru a contribui la procesul de pace din Orientul Mijlociu, reiterînd că armele ar trebui să tacă, iar Israelul să se retragă din Fîşia Gaza, cît mai rapid posibil. Preşedintele francez i-a mulţumit preşedintelui sirian, Bashar al-Assad şi emirului Qatarului, ”pentru că au exercitat presiuni asupra Hamasului, pentru ca atacurile cu rachete să înceteze”. El i-a mulţumit şi preşedintelui egiptean, Hosni Mubarak, ”pentru că a luat iniţiativa să invite la discuţii reprezentaţi israelieni de rang înalt pentru a discuta despre această situaţia”, precizînd că ”poziţia premierului Ehud Olmert este curajoasă şi liniştitoare”. Un emisar israelian a discutat joi, la Cairo, despre propunerile de încetare a focului formulate de preşedintele Mubarak, elaborate în coordonare cu Sarkozy.

”Scoaterea din izolare a Fîşiei Gaza este singura modalitate de combatere a traficului de armament către enclava palestiniană”, a declarat, joi, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt. ”Construirea a sute de tuneluri între Fîşia Gaza şi Egipt se explică şi prin absenţa libertăţii de deplasare şi prin lipsa produselor de primă necesitate”, explică Bildt, care s-a deplasat săptămîna aceasta în Orientul Mijlociu, alături de o delegaţie a UE. Carl Bildt, a cărui ţară va prelua preşedinţia UE în al doilea semestru al anului 2009, a subliniat importanţa încheierii imediate a conflictului din Fîşia Gaza. ”Cu orice bombă care cade, cu orice rachetă lansată, cu orice copil care moare, ura, tensiunile, conflictul continuă să crească”, a încheiat Bildt.

Locuitorii oraşului Rafah sînt îngrijoraţi că situaţia lor economică s-ar putea înrăutăţi în urma avarierii tunelurilor folosite în ultimii doi ani pentru a introduce bunuri de contrabandă din Egipt, acestea generînd venituri anuale de 650 de milioane de dolari. Potrivit studiului unui institut de cercetare din regiune, în oraşul Rafah, şomajul ajungea la 20% în decembrie 2008, în comparaţie cu 50% în decembrie 2007. Dezvoltarea tunelurilor a atras muncitori din întreaga regiune, generînd totodată intensificarea atît a activităţii comerciale cît şi dezvoltarea restaurantelor şi cafenelelor. De la preluarea puterii de către Hamas, dezvoltarea tunelurilor a luat amploare, ajungînd de la circa 20 la mijlocul lui 2007, la aproximativ 500 un an mai tîrziu. Cele mai multe sunt dispuse de-a lungul a patru kilometri la graniţa cu Egiptul, cu corespondenţă în Tel Zareb, Brazil şi al-Abur unde terenul permite săparea acestora, şi au o lungime între 200 de metri şi un kilometru.



12