Dacă porneşti agale prin oraş, în căutarea clipelor plăcute ale plimbării, vizualizării chipurilor sau, pur şi simplu, cu intenţia de a face puţină mişcare, vei fi agresat. Crede-mă! Spaţiile care altădată aparţineau pietonilor sînt acum invadate de zeci de mii de culori, care de care mai stridente, bucăţele de orice, ancorate în realitatea evenimentului cu un şnur (bicolor, este adevărat), capsate pe o bucată de carton şi protejate de o punguţă de plastic foşnitor. Mărţişorul, căci despre el este vorba, a devenit o monedă de schimb a politeţurilor obligatorii în vreme de sărbătoare. Tarabele cu mărţişoare au început să capete aspectul uzat al vitrinelor cu chinezării prăfuite şi decolorate de soare. Din loc în loc însă, cîte o idee bine pusă în practică străpunge retina obosită de kitsch. Studenţii nu au ratat nici anul acesta momentul şi au scos spre vînzare felicitări cu îmbinaţii inedite de culori şi materiale, mărţişoare graţios închipuite la graniţa dintre carton, sticlă, pămînt ars, catifea şi seminţe. Toate sînt şnuruite, semnul distinctiv al Mărţişorului păstrîndu-se în felul acesta discret, agăţat de cîte o încheietură de negustoreasă. Tarabele, valizele, cutiile de lemn şi şevaletele împînzesc trotuarele, susţinînd tot soiul de podoabe şi decoraţiuni, la preţuri destul de pipărate. Astfel, cu 10 lei poţi cumpăra, dacă ai noroc să te placă vînzătoarea, chiar două mărţişoare! Dacă însă te apleci, în căutarea chilipirurilor, să ştii că şi găselniţele vor fi pe măsura căutărilor. Cu cît mai aprofundate, cu atît mai dezamăgitoare. Astfel, cele mai ieftine mărţişoare de pe piaţă sînt broşele din plastic (cu perlă, desigur!) acoperite cu un strat de ceva argintiu. Cele mai scumpe sînt cele din argint, filigranate, cu şnur de catifea, care pot ajunge şi pînă la 50 de lei, avînd dimensiunile unor adevărate bibelouri!

Obicei cu parfum de istorie

Simbolul primordial al Mărţişorului se referă la unitatea indestructibilă dintre bărbat şi femeie. Astfel, roşul simbolizează vitalitatea femeii, iar albul, înţelepciunea bărbatului. Şnurul mărţişorului înseamnă împletirea de neseparat a celor două principii. Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de rîu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi agăţate. Pentru prima oară în România, Mărţişorul a fost amintit de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege la 1 martie copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gît sau la mînă. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile, iar apoi îl legau de ramura unui pom tînăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmînd să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti. Folcloristul S.F. Marian numeşte mărţişorul „un fel de amuletă”, dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit “trebuie să-l poarte cu demnitate”. În vechime, mărţişorul se confecţiona din două fire răsucite de lînă colorată, albă şi neagră sau albă şi albastră, şi era dăruit în prima zi din luna lui martie. Obiceiul mărţişorului este, de fapt, o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului, primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei. Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul mai este numit şi „şnurul zilelor”.